1. [DEX '09] PRISTAV, (1, 2) pristavi, s. m., (3) pristavuri, s. n. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Persoană care anunța populației știrile oficiale, dispozițiile, ordonanțele; crainic. ♦ Funcționar administrativ; ispravnic. 2. S. m. Vătaf pe moșia unui boier. 3. S. n. (Înv.) Comunicare oficială, ordonanță, poruncă. – Din sl. pristavŭ.
2. [MDA2] pristav [At: (a. 1630) IORGA, S. D. I, 274 / A și: (reg) pris~ / Pl: (1-13) ~i, (14) ~uri / E: slv приставъ] 1 sm (Îrg) Persoană însărcinată cu supravegherea unui grup de oameni care lucrează la o construcție. 2 sm (Reg) Persoană care supraveghea munca oamenilor de pe o moșie Si: (înv) logofăt, vătaf. 3 sm (Reg; îs) ~ de pluguri Persoană care supraveghea plugurile și plugarii de pe o moșie. 4 sm (Înv; pgn; de obicei urmat de determinări care arată felul) Supraveghetor. 5 sm (Înv; pgn; de obicei urmat de determinări care arată felul) Administrator. 6 sm (Înv; pgn; de obicei urmat de determinări care arată felul) Paznic2. 7 sm (Înv; îs) ~ul casei Majordom. 8 sm (înv) Slujbaș care avea diverse atribuții financiare sau juridice, mai ales ca executor. 9 sm (Mol; Trs) Fiecare dintre persoanele care făceau parte din consiliul de conducere al unei comune Si: pârgar. 10 sm (Îrg) Fiecare dintre persoanele care îndeplinesc sarcini subordonate cu prilejul unei sărbători religioase, al unei ceremonii etc. 11-12 sm, a (Persoană) care avea sarcina să anunțe public pristavurile (14) Si: crainic, (îvr) priatavnic. 13 sm (Trs) Argat. 14 sm (Trs) Odăiaș. 15 sn Dispoziție anunțată de pristav (11).
3. [DEX '98] PRISTAV, (1, 2) pristavi, s. m., (3) pristavuri, s. n. 1. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Persoană care anunța populației știrile oficiale; crainic. ♦ Funcționar administrativ; ispravnic. 2. S. m. Vătaf pe moșia unui boier. 3. S. n. (Înv.) Comunicare oficială, ordonanță, poruncă. – Din sl. pristavŭ.
4. [DLRLC] PRISTAV2, pristavuvi, s. n. (Învechit) Comunicare oficială; poruncă, ordonanță.
5. [DLRLC] PRISTAV1, pristavi, s. m. (Învechit) 1. Cel care anunța poporului știrile oriciale; crainic. A strigat și pristavul porunca. SADOVEANU, D. P. 26. Tunurile seraiului și pristavii în piețe vestiră moartea lui Murad al III-lea. BĂLCESCU, O. II 63. ♦ Slujbaș cu funcții administrative; ispravnic. Eu îs ficior boieresc... Pot s-ajung și pristav. ALECSANDRI, T. 665. Noi la pristav am strigat Și către el ne-am lăudat, Să ne dea drumul împăratul. PĂSCULESCU, L. P. 220. 2. Slujbaș pe moșia unui boier; vătaf. Cînd sînt mai multe pluguri pe brazdă... este unul pus mai mare peste toate plugurile; el se numește vătav sau pristav. PAMFILE, A. R. 51.
6. [Șăineanu, ed. VI] pristav m. strigător public: împăratul puse să strige pristavul în toată împărăția ISP. [Slav. PRISTAVŬ].
7. [Scriban] prístav (est) și -áv (vest) m. (vsl. pristavŭ, d. pristaviti, a așeza; sîrb. prístav, adjunct; rus. pristav, comisar de poliție, mesager. V. po- și ră-stav). Vechĭ. Supraveghetor, administrator. Azĭ. Rar. Munt. Craĭnic, anunțător. Mold. Supraveghetor de podarĭ (de măturătorĭ de stradă). Trans. Portărel. Odăĭaș. Argat. V. telal.
8. [DOOM 3] pristav1 (poruncă) (înv.) s. n., pl. pristavuri
9. [DOOM 3] pristav2 (vătaf, ispravnic, crainic) s. m., pl. pristavi
10. [DOOM 2] pristav1 (vătaf, ispravnic, crainic) s. m., pl. pristavi
11. [DOOM 2] pristav2 (poruncă) (înv.) s. n., pl. pristavuri
12. [DER] pristav (pristavi), s. m. – 1. Crainic. – 2. Ordonanță, poruncă. – 3. Intendent, vătaf. Sl. pristavŭ „ușier” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Conev 60). – Der. pristăvi, vb. (înv., a instala în funcție, a preda postul), din sl. pristaviti; pristăvoaie, s. f. (soția pristavului); pristavlisi, vb. (a înmîna), din rus. pristavlivati, toate înv.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL