1. [DEX '09] PRISOSITOR, -OARE, prisositori, -oare, adj. (Înv.) Care prisosește; inutil. – Prisosi + suf. -tor.
2. [MDA2] prisositor, ~oare a [At: N. TEST. (1648), 267v/6 / V: (înv) presositoriu / Pl: ~i, ~oare / E: prisosi + -tor] (Asr) 1-11 Prisoselnic (1-11).
3. [DLRLC] PRISOSITOR, -OARE, prisosilori, -oare, adj. (Învechit) De prisos, inutil. La prima iveală, unele dezvoltări s-ar părea, a fi adaose prisositoare. ODOBESCU, S. III 639.
4. [Șăineanu, ed. VI] prisositor a. care prisosește.
5. [MDA2] presositoriu, ~ie a vz prisositor
6. [DOOM 3] prisositor (înv.) adj. m., pl. prisositori; f. sg. și pl. prisositoare
7. [DOOM 2] prisositor (înv.) adj. m., pl. prisositori; f. sg. și pl. prisositoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL