1. [DEX '09] PRISOSIRE s. f. (Rar) Faptul de a prisosi; prisos (1). – V. prisosi.
2. [MDA2] prisosire sf [At: HERODOT (1645) / Pl: ~ri / E: prisosi] 1 (Înv) Existență a ceva în cantitate mai mare decât este necesar sau decât îi trebuie cuiva Si: prisosit1 (5). 2 (Înv) Depășire a măsurii sau a limitei obișnuite Si: prisosit1 (6). 3 (Înv) Rămânere în surplus după ce s-a consumat cât era necesar Si: prisosit1 (7). 4 (Înv; nob) Inutilitate. 5 (Îvr) Dare în plus. 6 Aducere a unei precizări suplimentare. 7 (Pex) Prisos (1). 8 (Îlav) Cu ~ Cu prisosință. 9 (Îvr) Folos.
3. [DLRLC] PRISOSIRE s. f. (Rar) Faptul de a prisosi; prisoseală, prisos (1).
4. [DEX '09] PRISOSI, prisosesc, vb. IV. Intranz. A fi, a exista, a se afla în cantitate mai mare decât este necesar sau decât îi trebuie cuiva. ♦ A fi inutil. – Din prisos.
5. [MDA2] presosi v vz prisosi
6. [MDA2] priposi v vz prisosi
7. [MDA2] pripsosi v vz prisosi
8. [MDA2] prisosi [At: VARLAAM, C. 194, CF 283, 408 / V: (îrg) ~sto~, (înv) pres~, (îvr) ~ipo~, ~ips~ / Pzi: ~sesc / E: prisos] 1 vi (Ccd) A fi sau a exista ori a se afla în cantitate mai mare decât este necesar sau decât îi trebuie cuiva Si: (reg) a privești. 2 vi (Ccd) A întrece măsura sau limita obișnuită, găsindu-se din abundență Si: (reg) a privești. 3 vi (Ccd) A fl sau a rămâne în surplus după ce s-a consumat cât era necesar Si: a privești. 4 vi (Nob; d. oameni) A fi inutil. 5 vi (îvr) A da în plus. 6 vi (înv) A prevala. 7 vi (îvr) A face o precizare suplimentară. 8-10 virt A crește ca număr, cantitate, intensitate, calitate etc. 11 vt (Reg; îe) A fi ~t (pe cineva sau pe ceva) A avea nevoie de cineva sau de ceva.
9. [MDA2] pristosi v vz prisosi
10. [DLRLC] PRISOSI, prisosesc, vb. IV. Intranz. (Uneori construit cu dativul persoanei) A fi de prisos, a se afla în cantitate mai mare decît îi trebuie cuiva. Învățătorul îi spuse că oamenii Vor pămînt și că nu mai pot trăi din ceea. ce prisosește boierilor. REBREANU, R. I 95. Tot omul are un dar și un amar; și unde prisosește darul, nu se mai bagă în samă amarul. CREANGĂ, O. A. 260. Ploile mai mult lipsesc decît prisosesc. I. IONESCU, M. 62. ♦ A fi inutil. Înțelegînd că prisosește în rîndul celorlalți, a vrut să plece. ARDELEANU, D. 95. – Variantă: (regional) pristosi, pristosesc, vb. IV.
11. [DLRLC] PRISTOSI vb. IV v. prisosi.
12. [Șăineanu, ed. VI] prisosì v. a avea, a fi cu prisos: banii ce-i prisosiau.
13. [Scriban] prisosésc v. intr. (d. prisos). Îs de prisos, îs maĭ mult de cît trebuĭe, rămîn pe deasupra: dațĭ săracilor baniĭ care vă prisosesc! – Și pristosésc (Munt. Pop.).
14. [DOOM 3] prisosire (rar) s. f., g.-d. art. prisosirii
15. [DOOM 2] prisosire (rar) s. f., g.-d. art. prisosirii
16. [DOOM 3] prisosi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prisosesc, 3 sg. prisosește, imperf. 1 prisoseam; conj. prez. 1 sg. să prisosesc, 3 să prisosească
17. [DOOM 2] prisosi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prisosesc, imperf. 3 sg. prisosea; conj. prez. 3 să prisosească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL