1. [DEX '09] PRIMORDIAL, -Ă, primordiali, -e, adj. De la început, de la origine, inițial, originar; p. ext. de primă importanță, principal, esențial. [Pr.: -di-al] – Din fr. primordial.
2. [MDA2] primordial, ~ă a [At: NEGULICI / P: ~di-al / Pl: ~i, ~e / E: fr primordial cf lat primordialis] 1 Care este primul într-o succesiune temporală. 2 Care este cel mai vechi. 3 Care este în prima fază. 4 Care a fost la origine Si: primitiv, originar, inițial. 5 Care este de cea mai mare importanță Si: esențial, fundamental.
3. [DLRLC] PRIMORDIAL, -Ă, primordiali, -e, adj. Care este cel dintîi; p. ext. cel mai important; esențial, principal. Amîndouă priveau problemele primordiale din viața poporului romîn. CAMIL PETRESCU, O. II 418. Libertatea, egalitatea și autoritatea sînt elementele primordiale ale vieții sociale. GHICA, S. 203. – Pronunțat: -di-al.
4. [DN] PRIMORDIAL, -Ă adj. 1. Cel mai vechi; inițial, primar. 2. Care este de primă importanță, de prim ordin; principal, esențial. [Pron. -di-al. / < fr. primordial, cf. lat. primordialis].
5. [MDN '00] PRIMORDIAL, -Ă adj. 1. de la început, inițial, primar, originar. 2. de primă importanță, de prim ordin; principal, esențial. (< fr. primordial)
6. [Șăineanu, ed. VI] primordial a. cel mai vechiu, cel dintâiu în ordine.
7. [Scriban] *primordiál, -ă adj. (lat. primordialis, d. primordium, început, d. primus, primu, și ordo, rînd, ordin). Primitiv, din primu timp: starea primordială a pămîntuluĭ. Adv. La origine.
8. [DOOM 3] primordial (desp. -di-al) adj. m., pl. primordiali; f. primordială, pl. primordiale
9. [DOOM 2] !primordial (-di-al) adj. m., pl. primordiali; f. primordială, pl. primordiale
10. [IVO-III] primordial.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL