1. [DEX '09] PREVENIT, -Ă, preveniți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care a fost avertizat, încunoștiințat. 2. S. m. și f. (Jur.) Persoană aflată în arest preventiv. – V. preveni.
2. [MDA2] prevenit, ~ă [At: BOLLIAC, O. 273 / Pl: ~iți, ~e / E: fr prévenu] 1-2 smf, a (Persoană) care a fost avertizată asupra consecințelor neplăcute sau primejdioase ale faptelor sale. 3 a (D. neplăceri, primejdii) Împotriva căruia s-au luat măsuri. 4 smf (Jur) Persoană împotriva căreia s-a luat măsura arestului preventiv.
3. [DEX '98] PREVENIT, -Ă, preveniți, -te, s. m. și f. (Jur.) Persoană aflată în arest preventiv. – V. preveni.
4. [DLRLC] PREVENIT, -Ă, preveniți, -te, s. m. și f. (Învechit) Persoană ținută în stare de arest preventiv în baza unui mandat de arestare. Natura acestor procese este specificată dupre... știința de carte a preveniților. I. IONESCU, M. 246.
5. [Șăineanu, ed. VI] prevenit a. care are prevențiuni. ║ m. cel acuzat de un delict sau de o crimă și deținut ca atare.
6. [Scriban] *prevenít, -ă adj. (d. previn, după fr. prévenu). Anunțat din ainte: fiind prevenit de periculu care-l aștepta. Influențat, dispus contra saŭ pentru: un judecător prevenit în favoarea acuzatuluĭ. Subst. Jur. Arestat bănuit de o crimă saŭ delict, dar nejudecat încă.
7. [DEX '09] PREVENI, previn, vb. IV. Tranz. 1. A atrage cuiva atenția asupra consecințelor (negative ale) unor acțiuni; a informa în prealabil; a avertiza, a prevesti. 2. A lua măsuri de precauție pentru a înlătura ceva (neplăcut); a preîntâmpina. 3. (Rar) A împlini dinainte dorințele cuiva. – Din fr. prévenir, lat. praevenire.
8. [MDA2] preveni1 vt [At: DRLU / Pzi: previn, (rar) previu / E: fr prévenir, lat praevenire] 1 (C. i. oameni) A atrage cuiva atenția asupra consecințelor neplăcute sau primejdioase ale unor acțiuni Si: a avertiza, a înștiința, (înv) a prevesti (2). 2 (C. i. dificultăți, neplăceri, primejdii) A lua din timp măsurile necesare pentru a evita, a împiedica, a opri Si: a combate, a para, a preîntâmpina. 3 (Rar; c. i. dorințe, intenții) A îndeplini cu solicitudine înainte de a fi fost formulat de cineva.
9. [MDA2] preveni2 vi [At: GL. OLT. / Pzi: previn / E: pre- + veni] (Reg) 1-2 A veni (din nou).
10. [DLRLC] PREVENI, previn și previu, vb. IV. Tranz. 1. A face pe cineva atent din timp asupra consecințelor acțiunii sale (de obicei cu scopul de a împiedica această acțiune); a înștiința, a informa în prealabil, a anunța dinainte; a avertiza. Te previn, dragă Petre Ivănescu: te afli în fața unei primejdii. AGÎRBICEANU, S. P. 238. Te prevenisem. Nu sînt bun de arbitru. SEBASTIAN, T. 96. Ea l-a prevenit de cum a auzit că vrea să se însoare. REBREANU, R. I 253. Adela făcuse pasul cel mai important din viața ei fără măcar să mă poată preveni. IBRĂILEANU, A. 33. 2. A lua toate măsurile, toate precauțiile necesare pentru a evita ceva; a preîntîmpina. Încearcă să previe primejdia. REBREANU, R. I 167. A preveni unirea a duor armate inamice, bătînd dentîi pe cea mai slabă și apoi pe cea mai tare, este una din operațiunile cele mai frumoase în arta militară. HASDEU, I. V. 133. 3. (Rar) A împlini dinainte și în mod spontan dorințele cuiva. Ce faci acolo? – îți previu dorințele. Deschid ușa aceasta. NEGRUZZI, S. III 356.
11. [DN] PREVENI vb. IV. tr. 1. A înștiința dinainte; a avertiza. 2. A preîntîmpina, a înlătura. 3. (Rar) A împlini dinainte dorințele cuiva. [P.i. previn, conj. -vină. / cf. fr. prévenir, lat. praevenire].
12. [MDN '00] PREVENI vb. tr. 1. a înștiința dinainte; a avertiza. 2. a preîntâmpina. 3. a împlini dinainte dorințele cuiva. (< fr. prévenir, lat. praevenire)
13. [Șăineanu, ed. VI] prevenì v. 1. a merge, a veni înainte: a preveni momentul plecării; 2. a o lua înainte: a preveni nevoile cuiva; 3. a înlătura; a preveni o nenorocire; 4. a dispune favorabil: figura acestui copil previne în favoarea sa; 5. a informa dinainte: a preveni de sosirea cuiva.
14. [Scriban] *prevín, a -vení v. tr. (pre- și vin, după fr. prévenir, lat. praevenire). Apuc în ainte ca să evit: boalele trebuĭesc să fie prevenite maĭ degrabă de cît vindecate. Preîmtîmpin, ĭes în ainte cu amabilitate: preveni dorințele cuĭva. Prevestesc, informez din ainte: a preveni pe cineva de periculu care l-ar amenința. Predispun, influențez: a preveni pe cineva contra cuĭva.
15. [DOOM 3] preveni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. previn, 2 sg. previi, 3 sg. previne, imperf. 1 preveneam; conj. prez. 1 sg. să previn, 3 să prevină; imper. 2 sg. afirm. previno
16. [DOOM 2] preveni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. previn, imperf. 3 sg. prevenea; conj. prez. 3 să prevină
17. [MDO] preveni (ind. prez. 1 sg. previn, conj. prevină)
18. [IVO-III] previn, -vină 3 conj.
19. [Argou] A STA LA PÂNDĂ PENTRU A PREVENI APARIȚIA INOPINATĂ A UNEI PERSOANE NEDORITE a sta de șase / de șest, a sta la perghea / de șest, a ține de șase, a ține lacătul / marginea.
20. [DAR] preveni, previn, vb. IV (reg.) a veni din nou.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL