Definiție și ce înseamnă pretoriță

1. [DEX '09] PRETORIȚĂ, pretorițe, s. f. Soția pretorului (3). – Pretor + suf. -iță.

2. [MDA2] pretoriță sf [At: IORDAN, L. R. A. 186 / Pl: ~țe / E: pretor1 + -iță] (Rar) Soție a pretorului1 (3).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] PRETERIȚIUNE, preterițiuni, s. f. Procedeu retoric prin care autorul atrage atenția că […]
1. [MDA2] pretermisie sf [At: DN3 / V: ~iune / P: ~si-e / Pl: ~ii […]
1. [MDA2] pretermisie sf [At: DN3 / V: ~iune / P: ~si-e / Pl: ~ii […]
1. [MDA2] pretestat sn [At: ȘINCAI, HR. I, 236/15 / Pl: ~ați / E: lat […]
1. [DEX '09] PRETEXT, pretexte, s. n. Motiv (neîntemeiat sau neadevărat) invocat ca justificare a […]
1. [DEX '09] PRETEXTA, pretextez, vb. I. Tranz. A invoca un motiv (neîntemeiat sau neadevărat) […]
1. [MDA2] pretextare sf [At: DDRF / Pl: ~tări / E: pretexta] 1 Invocare a […]
1. [DEX '09] PRETEXTA, pretextez, vb. I. Tranz. A invoca un motiv (neîntemeiat sau neadevărat) […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro