1. [MDA2] pretextare sf [At: DDRF / Pl: ~tări / E: pretexta] 1 Invocare a unui pretext (1). 2 Folosire a unui pretext (1) pentru a justifica o acțiune, o atitudine etc.
2. [DEX '09] PRETEXTA, pretextez, vb. I. Tranz. A invoca un motiv (neîntemeiat sau neadevărat) pentru a justifica o acțiune, o atitudine; a se folosi de un pretext. – Din fr. prétexter.
3. [MDA2] pretesta v vz pretexta
4. [MDA2] pretexta vt [At: ASACHI, S. L. II, 15 / V: (înv) ~esta (Pzi: pretest) / Pzi: ~tez / E: fr prétexter] A invoca un pretext (1) pentru a justifica o acțiune, o atitudine Si: (grî) a profasisi, (îvr) a pricini (3), a pofidi, (reg) a pohibi (1).
5. [DLRLC] PRETEXTA, pretextez, vb. I. Tranz. A invoca cauză oarecare, ca motiv aparent sau ca scuză, pentru o acțiune, o atitudine; a se folosi de un pretext. Pușkin... se sustrage de la sărbătoarea confirmării ca moștenitor a marelui duce Mihail; pretextează o indispoziție. SADOVEANU, E. 204. Oi pretexta că-s bolnavă. ALECSANDRI, T. 1686.
6. [DN] PRETEXTA vb. I. tr. A invoca un motiv, a se folosi de un pretext. [< fr. prétexter].
7. [MDN '00] PRETEXTA vb. tr. a invoca, a se folosi de un pretext. (< fr. prétexter)
8. [Șăineanu, ed. VI] pretextà v. a lua de pretext: a pretexta o indispozițiune.
9. [Scriban] *pretextéz v. tr. (fr. prétexter). Scot un pretext: pretextînd că-ĭ bolnav, s’a retras. V. pricinuĭesc.
10. [DOOM 3] pretexta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. pretextez, 3 pretextează; conj. prez. 1 sg. să pretextez, 3 să pretexteze
11. [DOOM 2] pretexta (a ~) vb., ind. prez. 3 pretextează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL