Definiție și ce înseamnă prepinge

1. [MDA2] prepinge vt [At: SCRIBAN, D. / Pzi: preping / E: nct] (Reg) A echilibra un întreg.

2. [Scriban] prepíng, -píns, a -pínge v. tr. (lat. per-péndere, „a cîntări, a socoti exact”, compus ca și împing 2. V. perpendicular). Tel. Socotesc o parte din ceva într’alt loc: s’a prepins de la fie-care lot cîte un stînjen ca să ĭasă și pentru Stan Tăgîrță 10 pogoane (rev. I. Crg. 7, 52).

3. [DER] prepinge (preping, prepins), vb. – A echilibra, a face contragreutate. Lat. perpendĕre (Densusianu, GS, V, 173; cf. Bogrea, Dacor., III, 734). Cuvînt rar, în Olt.

4. [DAR] prepinge, preping, vb. III (reg.) a lua o parte mică dintr-un întreg, pentru potrivire, echilibrare, cumpănire, compensare în altă parte.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] prepuitor, ~oare [At: (a. 1675) BUL. COM. IST. II, 220 / V: (îvr) […]
1. [DEX '09] PREPUNE, prepun, vb. III. Tranz. 1. (Pop.) A bănui pe cineva sau […]
1. [DEX '09] PREPUNERE, prepuneri, s. f. (Pop.) Faptul de a prepune. – V. prepune. […]
1. [MDA2] prepurta [At: (a. 1748) IORGA, S. D. XVII, 59 / V: (reg) ~por~ […]
1. [MDA2] prepurtare sf [At: H XVIII, 281 / V: ~por~ / Pl: ~tări / […]
1. [DEX '09] PREPUS1, prepusuri, s. n. (Pop.) Bănuială, presupunere; suspiciune. – V. prepune. 2. […]
1. [MDA2] prepuscă sf [At: ANTIPA, P. 330 / V: păp~ / Pl: ~uște / […]
1. [DEX '09] PREPUȚ, prepuțuri, s. n. Cută a pielii care acoperă partea anterioară a […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro