1. [MDA2] prelipcă sf [At: SADOVEANU, O. I, 290 / V: pirl~, pril~ / Pl: ~pci / E: pre + lipcă] (Reg) Încăpere alipită unei case țărănești, care servește de obicei ca adăpost pentru animale, ca magazie, ca șopron.
2. [DLRLC] PRELIPCĂ, prelipci, s. f. (Mold.) Șopron ori odăiță lipită de o casă; poiată, celar. Ziceau că după ce-or acoperi mașinile, cărămizile, or face o prelipcă și pentru oameni. GALAN, Z. R. 375.
3. [DLRM] PRELIPCĂ, prelipci, s. f. (Reg.) Șopron sau odăiță lipită de o casă; polată, celar. – Comp. ucr. prylypaty „a alipi”.
4. [Scriban] prelípcă și pirlípcă f., pl. ĭ (cp. cu rut. prilipka, coajă de pîne, adică „alipită”). Nord. Șopron orĭ odăiță alipită uneĭ case (polată, celar).
5. [MDA2] pirlipcă sf vz prelipcă
6. [MDA2] prilipcă sf vz prelipcă
7. [Scriban] pirlípcă, V. prelipcă.
8. [DAR] prelipcă, prelipci, s.f. (reg.) încăpere alipită unei case țărănești, care servește ca adăpost pentru animale, ca magazie, ca șopron.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL