1. [DEX '09] PRIGITOARE, prigitori, s. f. (Reg.) Fotă formată dintr-o singură bucată de țesătură petrecută în jurul corpului. – Et. nec.
2. [MDA2] prigitoare sf [At: I. IONESCU, ap. CADE / V: (reg) prâgi~, preget~, pregiut~, ~ijit~, ~ingi~ / Pl: ~ori / E: ns cf împrejmuitoare] (Reg) Fotă formată dintr-o singură bucată de țesătură petrecută în jurul corpului.
3. [DLRLC] PRIGITOARE, prigitori, s. f. (Regional) Fotă formată dintr-o singură bucată de țesătură, care acoperă de jur împrejur partea corpului de la mijloc în jos. Femeile cele bătrîne... se încing cu catrințe și prigitori. MARIAN, Î. 63.
4. [Șăineanu, ed. VI] prigitoare f. fustă țărănească. [V. opreg].
5. [Scriban] prigitoáre, V. pregetoare.
6. [MDA2] prâgitoare sf vz prigitoare
7. [MDA2] pregetoare sf vz prigitoare
8. [MDA2] pregiutoare sf vz prigitoare
9. [MDA2] prejitoare[1] sf vz prigitoare
10. [MDA2] prijitior[1] sm vz prigitoare
11. [MDA2] prijitoare sf vz prigitoare
12. [MDA2] pringitoare sf vz prigitoare
13. [Scriban] pregetoáre f., pl. orĭ (din *pregĭurătoare, *prejurătoare, d. prejur, ca strecătoare din strecurătoare). Nord. Catrință. Pestelcă care acopere corpu de jur în prejur. – Și prigitoare, prejitoare și prijitoare.
14. [Scriban] prejitoáre, V. pregetoare.
15. [Scriban] prijitoáre, V. pregetoare.
16. [DOOM 3] prigitoare (reg.) s. f., g.-d. art. prigitorii; pl. prigitori
17. [DOOM 2] prigitoare (reg.) s. f., g.-d. art. prigitorii; pl. prigitori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL