1. [MDA2] preduci vt [At: DDRF / Pzi: ~ucesc / E: preducea] (Reg) A găuri cu preducea (1) Si: a perfora, a străpunge, (îrg) a potricăli.
2. [MDA2] preduce vtr [At: VÎRCOL, M. 87 / Pzi: preduc / E: prea + duce] 1-2 (Olt) A (se) duce încă o dată.
3. [Scriban] preducésc v. tr. (bg. prĭe-dúpčy, perforez). Vest. Potricălesc, zămbăluĭesc, găuresc cu preduceaŭa urechea uneĭ vite ca s’o recunosc.
4. [DER] preduci (-cesc, -it), vb. – A străpunge cu ceva ascuțit sau a cresta urechea la vite. Bg. predupčam, var. lui produpčam (Scriban), cf. produf. Der. din lat. perdūcĕre (Giuglea, Dacor., II, 822; REW 6405a) este îndoielnică. – Der. preducea (var. preducică), s. f. (sulă, priboi; perforator, unealtă de cizmărie).
5. [DAR] preduce, preduc, vb. III (reg.) a (se) duce încă o dată.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL