1. [DEX '09] PREDETERMINAȚIE s. f. (Rar; în unele concepții filosofice) Faptul de a predetermina. – Din fr. prédétermination.
2. [MDA2] predeterminație sf [At: PROT. – POP., N. D. / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr prédétermination] (Rar) 1-3 Predestinare (1-3).
3. [DEX '98] PREDETERMINAȚIE, predeterminații, s. f. (Rar; în unele concepții filozofice) Faptul de a predetermina. – Din fr. prédétermination.
4. [DN] PREDETERMINAȚIE s.f. Predeterminare. [Gen. -iei. / cf. fr. prédétermination, it. predeterminazione].
5. [MDN '00] PREDETERMINAȚIE s. f. predeterminare. (< fr. prédétermination)
6. [MDA2] predeterminațiune sf vz predeterminație
7. [Scriban] *predeterminațiúne f. (d. predetermin). Acțiunea de a determina din ainte. – Și -áție și -áre.
8. [DOOM 3] predeterminație (rar) (desp. -ți-e) s. f., art. predeterminația (desp. -ți-a), g.-d. predeterminații, art. predeterminației
9. [DOOM 2] predeterminație (rar) (-ți-e) s. f., art. predeterminația (-ți-a), g.-d. predeterminații, art. predeterminației
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL