1. [DEX '09] PRECURSOR, -OARE, precursori, -oare, s. m. și f. Persoană care pregătește, prin activitatea sa, terenul pentru o dezvoltare ulterioară mai largă într-un anumit domeniu; deschizător de drumuri; înaintaș, premergător. – Din fr. précurseur.
2. [MDA2] precursor, ~oare [At: NEGULICI / V: (rar) ~oară sf / Pl: ~i, ~oare / E: fr précurseur, lat praecursor] 1 smf Persoană care desfășoară o activitate creatoare complet nouă într-un anumit domeniu. 2 a Care pregătește terenul pentru o dezvoltare ulterioară mai largă într-un anumit domeniu Si: înaintaș, premergător, (înv) piodrom.
3. [DLRLC] PRECURSOR, -OARE, precursori, -oare, s. m. și f. Persoană care desfășoară o activitate de înaintaș în domeniul social, politic, literar sau științific, care pregătește terenul pentru o dezvoltare ulterioară mai largă; înaintaș, premergător. Bălcescu, așa cum îl cunoșteam acum, a fost precursorul luptătorilor democrați. SADOVEANU, E. 53. Marinarii antichității venerau argonauții, ca pe adevărații precursori ai meșteșugului de a pluti cu pînze. C. PETRESCU, Î. I 15.
4. [DN] PRECURSOR, -OARE s.m. și f. Înaintaș, premergător (într-un domeniu oarecare). [Cf. fr. précurseur, lat. praecursor].
5. [MDN '00] PRECURSOR, -OARE I. s. m. f. predecesor. II. adj. care precedă, anunță un fapt. (< fr. précurseur, lat. praecursor)
6. [Șăineanu, ed. VI] precursor m. premergător.
7. [Scriban] *precursór, -oáre adj. (lat. praecúrsor, -óris, d. prae, înainte, și cúrrere, cursum, a alerga. V. curg). Premergător, care precede anunțînd orĭ pregătind calea altuĭa: semnele precursoare ale furtuniĭ. Subst. Alchimiștiĭ aŭ fost precursoriĭ chimiștilor. V. preditecĭ.
8. [CADE] ÎNAINTE-MERGĂTOR sm. 1 Precursor, înaintaș, cel ce merge înaintea altora: poeții cei mari sînt ~i ai viitorimii (ODOB.) ¶ 2 Supranume dat Sfîntului Ioan Botezătorul.
9. [Scriban] înainte-mergător, -oáre adj. și s. Răŭ zis îld. înaintaș, premergător saŭ precursor (supranumele luĭ Ion Botezătoru).
10. [DOOM 3] precursor s. m., pl. precursori
11. [DOOM 2] precursor s. m., pl. precursori
12. [IVO-III] precursor, -soare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL