1. [DEX '09] PRECIZIE s. f. 1. Faptul de a fi precis, calitatea de a măsura, de a determina sau de a indica precis; exactitate. ◊ Loc. adj. De precizie = (despre aparate de măsură) foarte exact. ♦ Eroare maximă care se admite la efectuarea unui calcul, a unei măsurări, a unui produs. 2. (Rar, la pl; în forma preciziune) Lămurire, informație precisă; precizare. Așteptăm noi preciziuni. [Var.: (înv.) preciziune s. f.] – Din fr. précision, lat. praecisio, -onis.
2. [MDA2] precizie sf [At: I. GOLESCU, C. / V: ~iune (S și: ~isi~), (înv) preți~ / S și: (înv) ~isie / Pl: ~ii / E: fr précision, lat praecisio, -onis] 1 (Precedat de pp „cu”, „de”, „la”) Calitate de a fi exact Si: exactitate. 2 Calitate de a determina sau indica în mod exact Si: exactitate. 3 (Spc) Însușire a unui instrument de măsură de a da indicații cât mai exacte. 4 (Pex) Eroare maximă admisă la efectuarea unui calcul, a unei măsurări etc. 5 (D. aparate, instrumente de măsură etc.; îla) De ~ Care funcționează cu cea mai mare exactitate Si: exact. 6 (Pex) De calitate. 7 (Rar; mpl) Informație sau indicație exactă. 8 (Ccr) Ceea ce este exact.
3. [DEX '98] PRECIZIE, precizii, s. f. 1. Faptul de a fi precis, calitatea de a măsura, de a determina sau de a indica precis; exactitate. ◊ Loc. adj. De precizie = (despre aparate de măsură) foarte exact. ♦ Eroare maximă care se admite la efectuarea unui calcul, a unei măsurări, a unui produs. 2. (Rar, la pl.; în forma preciziune) Lămurire, informație precisă; precizare. Așteptăm noi preciziuni. [Var.: preciziune s. f.] – Din fr. précision, lat. praecisio, -onis.
4. [DLRLC] PRECIZIE, precizii, s. f. 1. Faptul de a fi precis, calitatea de a măsura sau de a indica precis; exactitate. Peste vreo unsprezece zile, vom avea plăcerea să petrecem împreună; cînd anume te voi vesti cu cea mai strictă precizie. CARAGIALE, O. VII 8. Împregiurările vieții unui popor nasc limbile și cuvintele; cu precizie matematicească nu se îngrădește limba și inima. RUSSO, S. 57. ◊ Loc. adj. (Despre aparate și instrumente) De precizie = care funcționează cu cea mai mare exactitate, care este foarte exact. Cronometru de precizie. Balanță de precizie. 2. (Rar, mai ales la pl.) Lămurire, informație precisă; precizare. (Atestat în forma preciziune) Cînd uneori primește vreun răspuns, revine mai curios, încercînd să obțină noi preciziuni. BOGZA, C. O. 134. – Variantă: preciziune s. f.
5. [DN] PRECIZIE s.f. 1. Exactitate riguroasă. 2. (La pl. în forma de preciziune) Lămurire, informație precisă. [Gen. -iei, var. preciziune s.f. / cf. fr. précision, it. precisione, lat. praecisio].
6. [MDN '00] PRECIZIE s. f. 1. faptul de a fi precis; exactitate riguroasă. 2. (pl.; în forma preciziune) lămurire, informare precisă. (< fr. précision, lat. praecisio)
7. [DEX '09] PRECIZIUNE s. f. v. precizie.
8. [MDA2] preciziune sf vz precizie
9. [MDA2] prețizie sf vz precizie
10. [DN] PRECIZIUNE s.f. v. precizie.
11. [MDN '00] PRECIZIUNE s. f. elem. precizie(2).
12. [Șăineanu, ed. VI] precizi(un)e f. mare exactitate, mai ales în vorbire.
13. [Scriban] *preciziúne f. (lat. prae-císio, -ónis. V. con-ciziune). Calitatea de a fi precis, de a arăta ceva absolut exact: preciziunea și justeța cuvintelor îs calitățile esențiale ale stiluluĭ, un ceasornic de preciziune. – Și -ízie.
14. [DOOM 3] precizie (exactitate) (desp. -zi-e) s. f., art. precizia (desp. -zi-a), g.-d. precizii, art. preciziei
15. [DOOM 2] precizie (exactitate) (-zi-e) s. f., art. precizia (-zi-a), g.-d. precizii, art. preciziei
16. [MDO] precizie
17. [IVO-III] precizie.
18. [DOOM 3] preciziune (precizare) (înv.) (desp. -zi-u-) s. f., g.-d. art. preciziunii; pl. preciziuni
19. [DOOM 2] !preciziune (precizare) (înv.) (-zi-u-) s. f., g.-d. art. preciziunii; pl. preciziuni
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL