1. [DEX '09] PRECIPUT, preciputuri, s. n. Drept acordat unei persoane de a lua o anumită parte dintr-un bun înainte de partaj. – Din fr. préciput.
2. [MDA2] preciput sn [At: DN2 / A și: preciput / Pl: ~uri / E: fr préciput] (Jur) Drept acordat unei persoane de a lua o anumită parte dintr-un bun înainte de partaj.
3. [DN] PRECIPUT s.n. (Jur.) Drept acordat unei persoane de a lua o anumită parte dintr-un bun înainte de partaj. [< fr. préciput, lat. praecipuum].[1]
4. [MDN '00] PRECIPUT s. n. (jur.) drept acordat unei persoane de a lua o anumită parte dintr-un bun înainte de partaj. (< fr. préciput)
5. [DOOM 3] preciput s. n., pl. preciputuri
6. [DOOM 2] preciput s. n., pl. preciputuri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL