1. [DEX '09] PRAVILNICESC, -EASCĂ, pravilnicești, adj. (Înv.) Pravilnic. – Pravilnic + suf. -esc.
2. [MDA2] pravilnicesc, ~ească a [At: (a. 1817) URICARIUL IV, 332/5 / V: ~vel~ / Pl: ~ești / E: pravilnic + -esc] (Înv) 1 Legal. 2 (Înv) Pravilicesc (2).
3. [DLRLC] PRAVILNICESC, -EASCĂ, pravilnicești, adj. (Învechit) Care este în conformitate cu pravila, cu legea; legal. Viețuire... fericită, care să pricinuiește din dreptele hotărîri pravilnicești. GOLESCU, Î. 44.
4. [Șăineanu, ed. VI] pravilnicesc a. ce ține de pravilă sau lege: Pravilniceasca Condică a Domnului Alex. Ipsilant Voievod.
5. [MDA2] pravelnicesc, ~ească a vz pravilnicesc
6. [MDA2] prăvilnici vt [At: GOLESCU, Î. 7 / Pzi: ~cesc / E: pravilnic] (Îvr) A conduce conform legii.
7. [Scriban] pravílnic, -ă adj. (vsl. pravilĭnikŭ, regulă; rus. pravilnyĭ, regular, just). Vechĭ. Conform pravileĭ, legal: dobîndă pravilnică. – Și pravilnicesc. Și -veln-.
8. [DOOM 3] pravilnicesc (înv.) adj. m., f. pravilnicească; pl. m. și f. pravilnicești
9. [DOOM 2] pravilnicesc (înv.) adj. m., f. pravilnicească; pl. m. și f. pravilnicești
10. [D.Religios] pravilnicesc, -ească, pravilnicești adj. (Înv.) Pravilnic; prevăzut de pravilă, în conformitate cu pravila. ◊ Pravilniceasca condică = culegere de legi din Țara Românească, întocmită în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti și intrată în vigoare în 1780. Are la bază o serie de norme ale legislației bizantine din sec. 7 și 8. – Din pravilnic + suf. -esc.
11. [DE] PRAVILNICEASCA CONDICĂ, culegere de legi întocmită în Țara Românească, în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti și intrată în vigoare în 1780. Are ca izvoare principale „Bazilicalele” și obiceiul pământului.
12. [DAR] prăvilnici, prăvilnicesc, vb. IV (înv.) a conduce conform legii, pe baza legii.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL