1. [DEX '09] PRAVILNIC, -Ă, pravilnici, -ce, adj. (Înv.) Aflat în conformitate cu pravila, prevăzut de pravilă; legal, pravilnicesc. – Din sl. pravilĩnik.
2. [MDA2] pravilnic, ~ă a [At: (a. 1819) DOC. EC. 109 / Pl: ~ici, ~ice / E: pravilă + -nic cf rs правильный] 1 (Înv) Legal. 2 (Îvr) Major.
3. [Șăineanu, ed. VI] pravilnic a. legal: dobândă pravilnică. [Slav. PRAVILĬNIKŬ].
4. [Scriban] pravílnic, -ă adj. (vsl. pravilĭnikŭ, regulă; rus. pravilnyĭ, regular, just). Vechĭ. Conform pravileĭ, legal: dobîndă pravilnică. – Și pravilnicesc. Și -veln-.
5. [DOOM 3] pravilnic (înv.) adj. m., pl. pravilnici; f. pravilnică, pl. pravilnice
6. [DOOM 2] pravilnic (înv.) adj. m., pl. pravilnici; f. pravilnică, pl. pravilnice
7. [DAR] pravilnic, pravilnică, pravilnici, pravilnice, adj. (înv.) 1. aflat în conformitate cu pravila, prevăzut de pravilă; legal, pravilnicesc. 2. major.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL