1. [DEX '09] PRĂVĂLIȘ, prăvălișuri, s. n. (Pop.) Coastă abruptă (de deal sau de munte); povârniș. – Prăvăli + suf. -iș.
2. [MDA2] prăvăliș sn [At: ALECSANDRI, T. II, 121 / Pl: ~uri / E: prăvăli + -iș] (Pop) 1 Coastă abruptă de deal sau de munte Si: povârniș. 2 (Pan) Loc în pantă1.
3. [DLRLC] PRĂVĂLIȘ, prăvălișuri, s. n. Pripor, repeziș, povîrniș. Cerceta prăvălișurile coastelor și adîncul sihlelor, cu ochii lui puternic sprîncenați. SADOVEANU, O. V 456. Nebun cine se urcă pe-al muntelui suiș, Prăpastia-l așteaptă cu-adîncu-i prăvăliș! ALECSANDRI, T. II 121.
4. [Șăineanu, ed. VI] prăvăliș n. prăvălac: prăpastia îl așteaptă cu adâncu-i prăvăliș AL.
5. [Scriban] prăvălíș n., pl. urĭ (d. prăval). Prăval, mare povîrniș.
6. [DOOM 3] prăvăliș (pop.) s. n., pl. prăvălișuri
7. [DOOM 2] prăvăliș (pop.) s. n., pl. prăvălișuri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL