1. [MDA2] povârti [At: CADE / V: ~vorti / Pzi: ~tesc / E: bg повъртя] 1-2 vt (Mun; Mol; c. i. sfori, funii) A înfășura sau a lega în jurul unui lemn, al unui par. 3 vt (Îvr; îf povorti) A înclina. 4 vt (Mun) A trânti la pământ. 5 vi (Mun; fig; urmat de determinări numerice introduse prin prepoziția „pe”) A merge pe...
2. [MDA2] povorti v vz povârti
3. [Scriban] povortésc v. tr. (vsl. po-vrŭteti, compus ca și în-vîrtesc și po-vîrnesc). Dos. Aplec, povîrnesc.
4. [DER] povîrti (-tesc, -it), vb. – A înfășura o funie, o sfoară. Sb. povrtati (Candrea), cf. învîrti.
5. [DAR] povârti, povârtesc, vb. IV (reg.) 1. (despre funii, sfori) a înfășura, a lega în jurul unui lemn, al unui par. 2. (înv.; în forma: povorti) a înclina, a apleca. 3. a doborî, a trânti. 4. (fig.) a merge pe...
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL