1. [DEX '09] POST-SCRIPTUM s. n. Completare adăugată la sfârșitul unei scrisori, după semnătură. [Abr.: P.S.] – Loc. lat.
2. [MDA2] post-scriptum sni [At: I. GOLESCU, C. / S și: postsc~, (abr) P. S. / V: (înv) post-scriptu, post-script / E: fr post-scriptum, lat postscriptum] Text care se adaugă la sfârșitul unei scrisori, după ce a fost semnată.
3. [CADE] POST-SCRIPTUM (lat.) (P.S.) = Adaus la scris. După iscălitură dintr’o scrisoare, dacă ai uitat ceva, adaugi, punînd P.S. înainte.
4. [DEX '98] POST-SCRIPTUM s. n. Text care se adaugă uneori la o scrisoare, după terminarea și iscălirea ei. [Scris prescurtat și: P.S.] – Loc. lat.
5. [DLRLC] POST-SCRIPTUM s. n. Ceea ce se adaugă uneori la o scrisoare după iscălitură. În scrisoare era un post-scriptum: «După o îndelungată suferire, în sfîrșit, Ipolit a murit». NEGRUZZI, S. I 65.
6. [DN] POST-SCRIPTUM s.n. Adaos (ocazional) la o scrisoare după semnătură. [Abrev. P.S. / < fr., lat. post-scriptum].
7. [MDN '00] POST-SCRIPTUM abr. P. S. / s. n. adaos (ocazional) la o scrisoare după semnătură. (< lat. post scriptum)
8. [Șăineanu, ed. VI] post-scriptum n. ceeace s’adaogă la o scrisoare după semnătură.
9. [MDA2] post-script sn vz post-scriptum
10. [MDA2] post-scriptu sn vz post-scriptum
11. [Scriban] P.S., prescurtare din Prea Sfîntu, vorbind de un episcop orĭ arhiereŭ.
12. [Scriban] *postscríptum orĭ post-scríptum n., pl. urĭ (lat. postscriptum, part. d. postscribere, a scrie pe urmă, d. post, pe urmă, și scribere). Ceĭa ce aĭ maĭ scris într’o scrisoare după ce te-aĭ iscălit.
13. [DOOM 3] !post-scriptum (lat.) s. n., pl. post-scriptumuri; abr. P.S. [cit. pese]
14. [MDO] post-scriptum (prescurtat; P.S.)
15. [IVO-III] post-scriptum (abreviat: P. S.).
16. [DOOM 3] +P.S. [cit. pese] s. n., pl. P.S.-uri [cit. peseuri]
17. [DOOM 2] post-scriptum (lat.) s. n.; abr. P.S.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL