1. [DEX '09] POSTERIORITATE s. f. Calitatea de a fi posterior, situația a ceea ce este posterior. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. postériorité.
2. [MDA2] posterioritate sfs [At: I. GOLESCU, C. / P: ~ri-o~ / E: fr postériorité] Calitatea de a urma după ceva (în timp).
3. [DLRLC] POSTERIORITATE s. f. Faptul de a fi posterior (1). Posterioritatea unui document.
4. [DN] POSTERIORITATE s.f. Starea unui lucru posterior (1) altuia. [Cf. fr. postériorité].
5. [MDN '00] POSTERIORITATE s. f. faptul de a fi posterior (în timp). (< fr. postériorité)
6. [Șăineanu, ed. VI] posterioritate f. starea unui lucru posterior altuia.
7. [Scriban] *posterioritáte f. (d. posterior, fr. posteriorité). Starea de a fi posterior: posterioritatea unuĭ testament. V. anterioritate, prioritate.
8. [DOOM 3] posterioritate (desp. -ri-o-) s. f., g.-d. art. posteriorității
9. [DOOM 2] posterioritate (-ri-o-) s. f., g.-d. art. posteriorității
10. [DAS] POSTERIORITATE. Subst. Posterioritate; urmare, succedare, succesiune, continuare; posteritate, descendență. Urmaș, următor (înv.), descendent, succesor, continuator, discipol. Post- (postdată; postpunere; postpoziție etc.). Adj. Posterior, ulterior, următor; succesiv; postum. Descendent, descensiv (livr.). Post- (postbelic; postdiluvian; postglaciar; postmeridian; postprandial; postșcolar; postuniversitar etc.). Vb. A urma, a (se) succeda, a veni după, a fi după. A postdata. Adv. După aceea (aceasta, asta), apoi, pe urmă; tardiv, tîrziu, tîrzior. Post-factum. Post-mortem. V. timp, urmaș, viitor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL