1. [DEX '09] PORTOLAC s. m. v. portulacă.
2. [DEX '09] PORTULAC s. m. v. portulacă.
3. [DEX '09] PORTULACĂ, portulace, s. f. (Bot.; pop.) Agurijoară. [Var.: portolac, portulac s. m.] – Din lat. portulaca.
4. [MDA2] portolac sm vz portulac
5. [MDA2] portolacă sf vz portulac
6. [MDA2] portulac sm [At: POLIZU / V: ~ă sf, ~tol~, (reg) ~tolacă sf, ~achie / Pl: ~aci / E: ger Portulak, fr portulaca] (Bot; reg) 1 Mică plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunzele cilindrice, cărnoase, cu florile mari, viu colorate și care se deschid numai la soare, cultivată ca plantă decorativă Si: agurijoară, (reg) ciulănaș, gheață, ghețișoară, grăjnicioară, pietricică, porcire (2) (Portulaca grandiflora). 2 (Rar; șîs ~ă vulgară) Iarbă-grasă (Portulaca oleracea).
7. [MDA2] portulacă sf vz portulac
8. [MDA2] portulachie sf vz portulac
9. [DEX '98] AGURIJOARĂ, agurijoare, s. f. Plantă erbacee decorativă, cu flori mari galbene, albe, portocalii, roz și roșii, care se deschid numai la soare (Portulaca grandiflora). – Aguridă + suf. -ioară.
10. [DLRLC] PORTULACĂ, portulace, s. f. (Bot.) Plantă erbacee decorativă, care crește printre pietre, cu frunzele cărnoase și florile galbene, albe, portocalii, roz sau roșii, care se deschid numai la soare (Portulaca grandiflora); agurijoară. Pentru a stîrpi omizile de pe pomi, să iei o buruiană care se cheamă portulacă, adică picior-de-găină, să o amesteci cu oțet și să stropești pomii. ȘEZ. XV 109. (Și în forma portolac) Pe-aici a fost odată un castel Cu brîu multicolor de portolac. TOPÎRCEANU, P. 268. – Variante: portolac, portulac s. m.
11. [Scriban] *portulácă f., pl. e (lat. portuláca). Ghețușcă. V. porcin 2.
12. [DOOM 3] portulacă s. f., g.-d. art. portulacei; pl. portulace
13. [DOOM 2] portulacă s. f., g.-d. art. portulacei; pl. portulace
14. [DFL] PORTULACA (Taurn) L., FLOARE DE PIATRĂ, IARBĂ GRASĂ, fam. Portulacaceae. Gen originar din regiunile tropicale și. subtropicale, cca 105 specii, suculente, erbacee, cca 20 cm înălțime, mult ramificate. Frunze alterne sau aproape opuse, cărnoase, aproape conice, scurte, glabre sau ușor-pubescente, cele din vîrf uneori învelesc floarea, stipele pergamentoase sau sub formă de mănunchi de peri asprii. Florile (caliciul cu 2 sepale caduce, una la bază concrescută cu ovarul, 4-6 petale, 4 sau foarte multe stamine cu antere galbene, stil cu 2-8 crestături) apar în iun. pînă toamna, în mod succesiv, de la subsuoara frunzelor spre vîrful ramificațiilor, de regulă terminale, solitare sau reunite cîte 3-5; se deschid numai la soare, iar seara, dimineața și pe timp înnorat se închid. Fruct, capsuiă pieloasă cu multe semințe.
15. [DFL] Portulaca grandiflora Hook. Specie originară din Argentina, Brazilia, Chile. înflorește vara-toamna. Flori mari, se deschid numai la soare, duble sau simple, 4-5 cm în diametru, roșii-portocalii, albe. galbene, roz-roșii, roșii-violet cu o pată albă, triunghiulară, la bază (2 sepale sudate de ovar, 6 petale ovat-rotunjite, stamine cu antere galbene), singulare sau cîte 3-4 terminal, pe ramuri. Frunze cilindrice, suculente, alungit-lanceolate, acute, pubescente. Plantă anuală, erbacee, suculentă, de 15-20 cm înălțime, ramificată, cărnoasă, ascendentă.
16. [DFL] Portulaca oleracea L. Specie care înflorește vara. Flori mult mai mici decît la specia precedentă, galbene, fără peduncul (caliciul cu 2 diviziuni inegale, petale galbene, obovate), aglomerate la bază sau în vîrful ramurilor. Capsusle sferice cu semințe reniforme. Frunze alungit-eliptice, cărnoase, nepedunculate, lucitoare, glabre. Plantă anuală, erbacee, suculentă, tulpină nepăroasă, tufoasă, pe sol.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL