1. [DEX '09] PORTOCAL, portocali, s. m. Pom fructifer mediteranean și subtropical, originar din Asia, înalt de 2-4 m, cu frunze persistente, cu flori albe și parfumate, cu fructe sferice, comestibile (Citrus aurantium). [Var.: (înv.) portocală s. f.] – Din portocală1 (derivat regresiv).
2. [MDA2] portocal sm [At: CR (1833), 802/28 / V: (îrg) ~ă sf (reg) ~tuc~ / Pl: ~i / E: drr portocală cf ngr πορτοκαλλιά] Pom fructifer mediteranean și subtropical, cu frunze persistente, cu flori albe și parfumate, cu fructe sferice, galbene-roșietice, comestibile Si: (îrg) naramz, (înv) oranz, (reg) năranci (Citrus aurantium).
3. [DLRLC] PORTOCAL, portocali, s. m. Arbust fructifer din regiunea mediteraneană, cu frunzele totdeauna verzi, cu florile albe și parfumate și cu fructele aromate și hrănitoare (Citrus Aurantium). Briza răcorită aduce dintre insule mireasma acrișoară a portocalului. TUDORAN, P. 337. Portocalul din grădină Tot omătul lui de floare, Cînd te dai de el aproape, Ți-l aruncă la picioare. ANGHEL, P. 188. – Variantă: portocală (BART, S. M. 47, EMINESCU, O. IV 179, ALECSANDRI, T. 1687) s. f.
4. [Șăineanu, ed. VI] portocal m. arbore totdeauna verde ce face portocale: din florile sale se fac infuziuni și floarea-i distilată dă o apă excelentă spre a calma nervii (Citrus aurantium). [Gr. mod. PORTOCÁLI (din it. portogallo)].
5. [Scriban] portocál m., pl. lĭ (d. portocală). Pomu care produce portocale (citrus aurantium). – Portocalu e originar din Asia, crește în țările calde, maĭ ales în prejuru Mediteraneĭ, și rămîne tot-de-a-una verde. Florile, fructele și frunzele luĭ, precum și esența scoasă din ele, se întrebuințează în medicină și industrie. Infuziunea din florile luĭ liniștește nerviĭ.
6. [DEX '09] PORTOCALĂ2 s. f. v. portocal.
7. [MDA2] portocală2 sf vz portocal
8. [DLRLC] PORTOCALĂ1 s. f. v. portocal.
9. [DOOM 3] portocal s. m., pl. portocali
10. [DOOM 2] portocal s. m., pl. portocali
11. [DER] portocal (portocali), s. m. – Naramz. – Mr. purdicale, purtucală, megl. purtucală. Ngr. πορτοϰάλλι (Tiktin; Ronzevalle 60; Gáldi 234), cf. tc., bg. portokal, alb. portokaljë, calabr. portugallu. – Der. portocală, s. f. (naramză); portocaliu, adj. (de culoarea portocalei).
12. [DE] PORTOCÁL (< portocală) s. m. Pom fructifer din familia rutaceelor, originar din Asia, înalt de 2-4 m, cu frunze persistente, cu flori albe parfumate și cu fructe sferice galben-roșietice, comestibile (Citrus auruntium). Adus în Europa în timpul cruciadelor, a fost introdus în cultură mai ales în zona mediteraneană, dar și în alte regiuni cu climă subtropicală (ex. California).
13. [DFL] Citrus aurantium L., « Portocal ». Specie care înflorește în mai-iul. Flori plăcut mirositoare, mici, albe, stelate (caliciul cu 5 lobi, corolă cu cca 8 petale, cca 25 stamine), în raceme terminale. Fructe oranj, sferice, comestibile. Frunze ovate, întregi, lucioase, persistente, cu pețiolul aripat, articulat. Arbore (cca 1-10 m înălțime) cu tulpină netedă, cîteodată ramificată de la bază, scoarță brună-verzuie (Pl. 22, fig. 126).
14. [DFL] PONCIRUS Rafir, PORTOCAL AMAR, fam. Rutaceae. Gen cu o singură specie: P. trifoliata (L.) Rafir, originară din China și Japonia. Înflorește primăvara înaintea frunzelor. Flori albe, mari, parfumate, pe tipul 5 (stamine libere), solitare sau în perechi în axa frunzei. Frunze trifoliate pe lujeri verzi, pețioli cu aripi. Tufă glabră, cca 3 m înălțime, stufoasă, spini lungi de cca 3 cm. Fructe aurii, pubescente, cărnoase, necomestibile.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL