1. [DEX '09] PORCAR, porcari, s. m. Persoană care păzește (și îngrijește) porcii (1). [Var.: (pop.) purcar s. m.] – Porc + suf. -ar. Cf. lat. porcarius.
2. [MDA2] porcar2 sm [At: DELAVRANCEA, O. II, 289 / V: (reg) pur~ / Pl: ~i / E: poarcă + -ar] (Pop; în unele jocuri cu mingea) Fiecare dintre jucătorii care prinde mingea aruncată de echipa adversă și care încearcă să-și lovească cu ea adversarii sau o anumită țintă.
3. [MDA2] porcar1 [At: MOXA, 396/22 / V: (îvp) pur~, (înv) purcariu / Pl: ~i / E: porc + -ar cf lat porcarius] 1 Persoană care păzește și îngrijește porcii (1). 2 (Reg) Persoană care vinde porci (1). 3 (Pop; art) Denumire populară a stelei Aldebaran, din constelația Taurului Si: (reg) deșteptătorul.
4. [DLRLC] PORCAR, porcari, s. m. Cel care păzește (și îngrijește) porcii. Neavînd pe nimeni de ajutor, el intră porcar la un sat vecin cu o simbrie care abia putea să-i agonisească o pustie de mîncare cît să nu moară de foame. POPESCU, B. III 99. Dar Iancul ce mi-și făcea? La porcari că poruncea, Cincizeci de porci că frigea, La conac că-i aducea. TEODORESCU, P. P. 481. – Variantă: purcar (VISSARION, B. 53, ȘEZ. VII 164) s. m.
5. [Șăineanu, ed. VI] porcar m. păzitor de porci. [Lat. PORCARIUS].
6. [Scriban] porcár m. (d. porc saŭ lat. porcarius; it. porcajo și porcaro, fr. porcher, sp. porquero, pg. porqueiro). Păzitor de porcĭ. – Dial. și purcar. Cp. cu murar.
7. [DEX '09] PURCAR s. m. v. porcar.
8. [MDA2] purcar2 sm vz porcar2
9. [MDA2] purcar1 sm vz porcar1
10. [MDA2] purcariu sm vz porcar1
11. [Scriban] purcár, V. porcar.
12. [DOOM 3] porcar s. m., pl. porcari
13. [DOOM 2] porcar s. m., pl. porcari
14. [DAR] porcar, porcari, s.m. (pop.; în unele jocuri cu mingea) fiecare dintre jucătorii care trebuie să prindă mingea aruncată de echipa adversă și să țintească cu ea pe adversari.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL