1. [DEX '09] POPIME s. f. (Pop. și fam.; colectiv) Mulțime de popi (1); preoțime. – Popă + suf. -ime.
2. [MDA2] popime sf [At: LB / Pl: ~mi / E: popă1 + -ime] (Pfm; csc) Preoțime.
3. [DLRLC] POPIME s. f. (De obicei cu sens depreciativ) Mulțime de popi; preoțime. Popimea își răzbună într-un mod curios: nici într-o mănăstire a Moldovei nu ni s-a întîmplat a găsi portretul lui Ion-vodă. HASDEU, I. V. 39.
4. [Șăineanu, ed. VI] popime f. mulțime de popi.
5. [Scriban] popíme f. (d. popă). Fam. saŭ iron. Preuțime.
6. [DOOM 3] popime (pop., fam.) s. f., g.-d. art. popimii
7. [DOOM 2] popime (pop., fam.) s. f., g.-d. art. popimii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL