1. [DEX '09] POPESC, -EASCĂ, popești, adj. (Pop.) Care aparține unui popă (1), propriu, caracteristic unui popă, de popă; preoțesc. ◊ Mere popești = soi de mere dulci și gustoase. Pere popești = soi de pere dulci. ♦ (Pop.) Din neam de popă (1). ♦ Fig. (Despre voce) Cu timbru nazal, ușor cântat, specific popilor (1). ♦ Fig. De dimensiuni, de proporții mari. – Popă + suf. -esc.
2. [DEX '09] POPI, popesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) hirotonisi, a (se) preoți. – Din popă.
3. [MDA2] popesc, ~ească a [At: ANON. CAR. / Pl: ~ești / E: popă1 + -esc] 1 (Pfm) Preoțesc. 2 (Îrg; îs) Literă (sau slovă) ~ească Literă chirilică. 3 (D. oameni) Din neam de preot. 4 (D. voce) Cu timbru nazal ușor cântat, specific preoților. 5 (Lpl; îs) Bureți ~ești Ciuperca toxică Boletus calopus Si: (reg) bureți grași, ghebe, hribi. 6 (Reg; îs) Măr1 ~ Specie de măr foarte roditor. 7 (Reg; îs) Măr2 ~ Fructul de măr1 popesc (6). 8 (Reg; îs) Măr1 ~ de Cisnădie Specie de măr1 popesc (6) cultivat în sud-estul Transilvaniei. 9 (Reg; îas) Măr2 ~ Fruct de măr1 popesc (8) de Cisnădie. 10 (Reg; îs) Pară ~ească Specie de pere dulci și cu coaja galbenă. 11 (Reg; îs) Prună (sau poamă) ~ească Specie de prune mari și cu coaja alburie. 12 (Pan; irn) Extrem de mare1. 13 (Pan; irn) Extrem de bogat. 14 (Pan; irn) Extrem de intens.
4. [MDA2] popi3 vt [At: DDRF / Pzi: ~pesc / E: pop1] (Rar) A propti cu popi1 (1).
5. [MDA2] popi2 [At: ANON. CAR. / Pzi: ~pesc / E: popă1] 1-2 vtfr (Pfm) A (se) preoți (1). 3 vtf (Îvr) A călugări. 4 vi (Pfm) A sluji în calitate de popă1 (1). 5 vi (Îvr) A exercita funcția de preoteasă. 6 vt (Înv) A unge domn. 7 vi (Reg) A cobi.
6. [MDA2] popi1 i [At: A IV, 3 / E: fo] (Reg; are) Strigăt cu care oamenii cheamă rațele.
7. [DLRLC] POPESC, -EASCĂ, popești, adj. (Popular și familiar; uneori cu sens depreciativ) De popă; preoțesc. Fiule, zise împăratul șerpilor cu un glas popesc, îmi pare bine, fiule. RETEGANUL, P. V 7. Frunză verde lemn domnesc, Am drăguț fecior popesc. HODOȘ, P. P. 67. ◊ Mere popești = specie de mere dulci și gustoase. Pere popești = specie de pere dulci, de culoare galbenă. ♦ Fig. (Despre unele obiecte sau acțiuni) Mare ca dimensiuni, ca proporții, ca intensitate. Se ștergea la ochi cu o basma popească. PAS, Z. I 28. Nemaifiind supărat de nimene, trage Ivan un somn de cele popești. CREANGĂ, P. 303.
8. [DLRLC] POPI, popesc, vb. IV. Tranz. (Popular sau familiar; uneori cu sens depreciativ) A face (pe cineva) popă; a preoți, a hirotonisi. Popa are și el doi băieți la seminar, pe care, mai tîrziu, are să-i popească. STANCU, D. 34. Uite, de-ar fi lege-n țară Să popim pe toți aceia Cari fac vinului ocară. COȘBUC, P. I 204. Cum s-a simțit Că e popit, Pe toți țiganii că-i cheamă Și de spovadă-i întreabă. MARIAN, S. 303.
9. [Șăineanu, ed. VI] popesc a. 1. ce ține de popă; 2. caligrafic: slovă popească; 3. (ironic) sforăitor: trage Ivan un somn de cele popești CR. ║ adv. popește, ca popii: carte nu știe, dar calcă popește PANN. (v. popă).
10. [Șăineanu, ed. VI] popì v. a consacra pe un popă, a-l hirotoni.
11. [Scriban] 2) popésc v. tr. (d. popă, ca și sîrb. popiti, a popi, d. pop, popă). Fam. saŭ iron. Fac popă, preuțesc. Par’că s’a popit popa (Munt. est), se zice cînd îs aprinse prea multe lumînărĭ. V. hirotonisesc.
12. [Scriban] 1) popésc, -eáscă adj. (d. popă, ca și vsl. popĭskŭ popesc, d. popŭ, popă). Fam. Preuțesc, de popă: haĭne popeștĭ. Fig. Zdravăn, țeapăn: prînz, somn popesc. Mare: buzunare popeștĭ. Slove popeștĭ, litere cirilice.
13. [DOOM 3] popesc (pop.) adj. m., f. popească; pl. m. și f. popești
14. [DOOM 3] +Popești-Leordeni (oraș) (desp. -le-or-) s. propriu n., g.-d. art. Popeștiului-Leordeni
15. [DOOM 3] popi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. popesc, 3 sg. popește, imperf. 1 popeam; conj. prez. 1 sg. să popesc, 3 să popească
16. [DOOM 2] popesc (pop.) adj. m., f. popească; pl. m. și f. popești
17. [DOOM 2] popi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. popesc, imperf. 3 sg. popea; conj. prez. 3 să popească
18. [DE] POPEȘTI 1. Com. în jud. Argeș, situată în C. Găvanu-Burdea, pe cursul superior al râului Teleorman; 2.451 loc. (2003). Expl. de petrol. Biserica Sf. Nicolae (1836-1843), în satul Palanga. 2. Com. în jud. Bihor, situată în zona Dealurilor Barcăului, pe râul Bistra; 8.522 loc. (2003). Stație finală de c. f. (în satul P.). Expl. de lignit (în satele Cuzap, Varviz, Vărzari, Voivozi) și de șisturi și nisipuri bituminoase (în satul Budoi). Satul P. apare menționat documentar în 1435. 3. Com. în jud. Iași, situată în zona de contact a Câmpiei Jijiei cu Pod. Central Moldovenesc; 4.193 loc. (2003). În satul P., menționat documentar în 1476, se află o biserică de zid cu hramul Sfinții Voievozi (1776, reparată în 1937 și 1947), una de lemn cu hramul Sfânta Treime (1700, cu pridvor adăugat în 1920 și tencuită la interior în 1947) și conacul „Cantacuzino-Pașcanu” (începutul sec. 18, cu transformări ulterioare care i-au dat o înfățișare neoclasică); bisericile Sfinții Voievozi (1785) și Sf. Nicolae (1857), în satul Doroșcani; bisericile Sfinții Împărați Constantin și Elena (1833) și Sf. Dumitru (1835), în satele Hărpășești și Obrejeni. 4. Com. în jud. Vâlcea, situată în NE Piemontului Oltețului, pe râul Luncavăț; 3.285 loc. (2003). Biserica de lemn cu dublu hram – Buna-Vestire și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1757), în satul Urși. 5. Com. în jud. Vrancea, situată în zona de contact a Subcarpaților Vrancei cu Câmpia Râmnicului, la poalele de SE ale Dealului Deleanu; 3.084 loc. (2003). Centru viticol. 6. Sat care aparține orașului Mihăilești, jud. Giurgiu, pe terit. căruia au fost descoperite urmele unei așezări fortificate geto-dacice (sec. 2-1 î. Hr.), identificată ipotetic cu Argedava – important centru politic și reșed. unei căpetenii geto-dacice.
19. [DE] POPEȘTI-LEORDENI, com. în jud. Ilfov, pe dr. văii Dâmbovița; 14.052 loc. (2003). Uzină de anvelope și de articole tehnice din cauciuc; fabrică de fire și fibre artificiale. Termocentrala București-Sud. Preparate din carne. Sere legumicole. Creșterea bovinelor și porcinelor. Bisericile Sf. Alexandru (1672-1676) și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1808, cu un tablou votiv pictat de Nicolae Polcovnicu). Curte boierească, fortificată cu ziduri înalte, aparținând marelui vornic Mihail Manu (sec. 18). Între 23 ian. 1981 și 10 apr. 1997, com. P.-L. a făcut parte din Sectorul Agricol Ilfov.
20. [DAR] popi1 interj.(reg.; de obicei repetat) strigăt cu care oamenii cheamă rațele.
21. [DAR] popi3, popesc, vb. IV (reg.) a propti cu popi.
22. [DRAM 2021] popésc, popească, adj. (pop.) Care aparține unui popă. – Din popă + suf. -esc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL