1. [DEX '09] PONTIL, pontile, s. n. (Mar.) Stâlp de susținere în interiorul compartimentelor unei nave. – Cf. fr. épontille.
2. [MDA2] pontil sn [At: LTR2 / Pl: ~e / E: fr épontille] Piesă de consolidare a punții unei nave, care transmite sarcinile de pe punte la osatura fundului navei.
3. [DN] PONTIL s.m.[1] Stîlp de susținere în interiorul compartimentelor unei nave. [După fr. épontille].
4. [MDN '00] PONTIL s. m.[1] pilon vertical de susținere în interiorul compartimentelor unei nave. (după fr. épontille)
5. [DE] PONTÍL s. n. Piesă de rezistență în construcțiile navale, amplasată între punte și structurile inferioare ale navei până la suprafața de reacțiune a apei. La navele metalice, p. este de obicei o coloană cu secțiune tubulară.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL