1. [MDA2] ponci2 vi [At: BUD, P. P. 81 / V: ~ii / Pzi: ~cesc / E: ponc] (Mar) 1 A se împotrivi. 2 A se certa.
2. [MDA2] poncii v vz ponci2
3. [DAR] ponci, poncesc, vb. IV (reg.) a se împotrivi; a se certa.
4. [DRAM 2021] poncí, poncesc, v.r. (reg.) A se împotrivi, a se certa. (Maram.). – Din ponc (MDA).
5. [DRAM 2015] ponci, poncesc, vb. refl. – (reg.) A se împotrivi, a se certa (Bud, 1908). (Maram.). – Din ponc (MDA).
6. [DRAM] ponci, poncesc, vb. refl. – A se împotrivi, a se certa (Bud 1908). Atestat doar în Maram. – Din ponc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL