1. [DEX '09] POLIȚIENESC, -EASCĂ, polițienești, adj. Care aparține sau este propriu poliției, privitor la poliție; polițist. [Pr.: -ți-e-] – Poliție + suf. -enesc.
2. [MDA2] polițienesc, ~ească a [At: PORONCA DIV. 2/6 / P: ~ți-e~ / Pl: ~ești / E: poliție + -enesc] 1-8 Polițist (13-20). 9 Care se execută la poliție (1). 10 (Înv; îs) Medicină ~ească Medicină legală.
3. [DLRLC] POLIȚIENESC, -EASCĂ, polițienești, adj. De poliție, al poliției; polițist.
4. [Șăineanu, ed. VI] polițienesc a. ce ține de poliție: spion polițienesc.
5. [Scriban] *polițienésc, -eáscă adj. (d. poliție). De poliție: agent, regulament polițienesc.
6. [DOOM 3] polițienesc (desp. -ți-e-) adj. m., f. polițienească; pl. m. și f. polițienești
7. [DOOM 2] polițienesc (-ți-e-) adj. m., f. polițienească; pl. m. și f. polițienești
8. [IVO-III] polițienesc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL