1. [MDA2] polisat, ~ă a vz polizat2
2. [DEX '09] POLIZA, polizez, vb. I. Tranz. A prelucra prin așchiere suprafața unei piese cu ajutorul polizorului. ◊ Mașină de polizat = polizor. ♦ A lamina la rece foile de tablă subțire. – Din polizor. Cf. fr. polir.
3. [DEX '09] POLIZAT2, -Ă, polizați, -te, adj. Care este prelucrat cu polizorul. – V. poliza.
4. [MDA2] polisa v vz poliza1
5. [MDA2] poliza2 vt [At: I. GOLESCU, C. / Pzi: ~zez / E: fr policer] (Îvr) A guverna.
6. [MDA2] poliza1 vt [At: IOANOVICI, TEHN. 84 / S și: (rar) ~isa / Pzi: ~zez / E: drr polizor1] 1 A prelucra prin așchiere suprafața unui obiect cu ajutorul polizorului1. 2 A lamina la rece foile de tablă subțire, pentru cositorie.
7. [MDA2] polizat2, ~ă a [At: CĂLINESCU, S. 853 / S și: (rar) ~isat, / Pl: ~ați, ~e / E: poliza1] 1 Care este prelucrat cu polizorul1 (1). 2 (D. foile de tablă subțire) Laminat la rece.
8. [DEX '98] POLIZA, polizez, vb. I. Tranz. A prelucra prin așchiere suprafața unui obiect cu ajutorul polizorului. ◊ Mașină de polizat = polizor. ♦ A lamina la rece foile de tablă subțire. – Din polizor. Cf. fr. polir.
9. [DLRLC] POLIZA, polizez, vb. I. Tranz. A curăța sau a îndrepta suprafața unui obiect cu polizorul; a lustrui, a șlefui.
10. [DLRLC] POLIZAT, -Ă, polizați, -te, adj. Prelucrat cu polizorul.
11. [DN] POLISA vb. I. v. poliza.
12. [DN] POLIZA vb. I. tr. A șlefui, a lustrui, a face curat, lucios (cu ajutorul polizorului). [Var. polisa vb. I. / < fr. polir].
13. [MDN '00] POLIZA vb. tr. 1. a prelucra piese cu ajutorul polizorului. 2. a lamina la rece foi de tablă subțire, recoaptă și decapată, care urmează să fie cositorită. (după fr. polir)
14. [DOOM 3] poliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. polizez, 3 polizează; conj. prez. 1 sg. să polizez, 3 să polizeze
15. [DOOM 2] poliza (a ~) vb., ind. prez. 3 polizează
16. [DAR] poliza, polizez, vb. I (înv.) a guverna.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL