1. [DEX '09] POLINEVRITĂ, polinevrite, s. f. Boală a nervilor periferici, caracterizată prin alterarea mai multor trunchiuri nervoase și ramuri terminale. – Din fr. polynévrite.
2. [MDA2] polinevrită sf [At: PARHON, B. 84 / Pl: ~te / E: fr polynévrite] Boală infecțioasă sau toxică a nervilor periferici, caracterizată prin alterarea mai multor trunchiuri nervoase și ramuri terminale.
3. [DLRLC] POLINEVRITĂ s. f. Inflamație a mai multor nervi.
4. [DN] POLINEVRITĂ s.f. Inflamație de natură infecțioasă a mai multor nervi. [< fr. polynévrite, cf. gr. polys – numeros, neuron – nerv].
5. [MDN '00] POLINEVRITĂ s. f. inflamație de natură infecțioasă sau toxică a mai multor nervi. (< fr. polynévrite)
6. [DOOM 3] polinevrită (desp. -ne-vri-) s. f., g.-d. art. polinevritei; pl. polinevrite
7. [DOOM 2] polinevrită (-ne-vri-) s. f., g.-d. art. polinevritei; pl. polinevrite
8. [DE] POLINEVRÍTĂ (< fr.; {s} poli- + gr. neuron „nerv”) s. f. Boală a nervilor periferici, de natură infecțioasă, toxică, alergică sau carențială, manifestată prin tulburări de sensibilitate, paralizii și atrofii musculare bilaterale, mai accentuate la extremitățile membrelor (ex. p. alcoolică).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL