1. [MDA2] polihroniu s [At: GHEORGACHI, ap. LET. III, 304/5 / V: (grî) ~ion / Pl: nct / E: ngr πολυχρόνιον] (Grî) Formulă sau cântec liturghic de felicitare.
2. [Scriban] polihróniŭ și -ión n. (ngr. și vgr. polyhrónion). L. V. Urare „la mulți anĭ”.
3. [MDA2] polihronion s vz polihroniu
4. [DER] polihroniu (-ii), s. n. – Formulă înv. de felicitare. Ngr. πολυχρόνιον „mulți ani (de viață)”. Sec. XVIII, înv.
5. [D.Religios] polihroniu, polihronii s. n. Tedeum. – Din gr. polihronion.
6. [DAR] polihroniu s.n. (înv.) formulă sau cântec liturgic de felicitare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL