Definiție și ce înseamnă policuță

1. [MDA2] policuță sf [At: GRAUR, E. 38, 39, 42 / Pl: ~țe / E: poliță1] 1-4 (Pop; șhp) Policioară (1-4).

2. [DLRLC] POLICUȚĂ, policuțe, s. f. (Rar) Policioară. Am o găină pestricuță, O pui în horn pe policuță (Cartea). GOROVEI, C. 45.

3. [DLRM] POLICUȚĂ, policuțe, s. f. (Rar) Policioară. – Din poli[cer] + suf. -ic-uță.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DLRLC] POLICLINICĂ, policlinici, s. f. Serviciu medical de consultații și tratament organizat pe specialități, […]
1. [MDN '00] POLICLONIE s. f. serie de clonii succesive. (< fr. polyclonie) 2. [DETS] […]
1. [DEX '09] POLICLORURĂ, policloruri, s. f. (Chim.; în sintagma) Policlorură de vinil = clorură […]
1. [MDA2] policni2 v vz poligni 2. [MDA2] policni1 vi [At: LEXIC REG. 106 / […]
1. [MDA2] policolie sf [At: BIANU, D. S. / Pl: ~ii / E: fr polycholie] […]
1. [DEX '09] POLICONDENSARE, policondensări, s. f. (Chim.) Reacție de combinare a unor monomeri într-o […]
[MDN '00] POLICONDENSATOR s. m. produs al reacției de policondensare. (< fr. polycondensateur) Sursă: DEX […]
1. [MDN '00] POLICORIE1 s. f. anomalie congenitală prin mai multe pupile. (< fr. polycorie) […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro