1. [MDA2] policitație sf [At: DN3 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: lat pollicitatio, fr pollicitation] (Liv) Promisiune sau ofertă făcută, dar neacceptată încă.
2. [DN] POLICITAȚIE s.f. Promisiune sau ofertă făcută, dar neacceptată încă. [Gen. -iei, var. policitațiune s.f. / < lat. pollicitatio, fr. pollicitation].
3. [MDN '00] POLICITAȚIE s. f. ofertă făcută, dar neacceptată încă. (< fr. pollicitation, lat. pollicitatio)
4. [MDA2] policitațiune sf vz policitație
5. [DN] POLICITAȚIUNE s.f. v. policitație.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL