1. [DEX '09] POLENIZATOR, polenizatori, s. m. (Bot.) Plantă al cărei polen fecundează florile altor varietăți din aceeași specie sau din altă specie, asigurând fertilitatea acestora. [Var.: (rar) polinizator s. m.] – Poleniza + suf. -tor.
2. [MDA2] polenizator sm [At: DEX / V: ~lin~ / Pl: ~i / E: poleniza + -tor] Varietate de pom, de arbust sau de altă plantă al cărei polen fecundează florile altei varietăți, din aceeași specie sau din altă specie, asigurând fertilitatea acestora.
3. [DEX '98] POLENIZATOR, polenizatori, s. m. Varietate de pom, de arbust sau de altă plantă al cărei polen fecundează florile altor varietăți, din aceeași specie sau din altă specie, asigurând fertilitatea acestora. [Var.: (rar) polinizator s. m.] – Poleniza + suf. -tor.
4. [MDN '00] POLENIZATOR, -OARE I. adj., s. n. (factor, agent) care asigură polenizare. II. s. m.[1] plantă al cărei polen fecundează florile altor plante. (< fr. pollinisateur)
5. [DEX '09] POLINIZATOR s. m. v. polenizator.
6. [DOOM 3] polenizator s. m., pl. polenizatori
7. [DOOM 2] polenizator s. m., pl. polenizatori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL