1. [MDA2] polemarh sm [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~i, (înv) ~rși / E: ngr πολέμαρχος cf fr polémarque] (Înv) 1 Conducător de oști din Grecia antică. 2 Ofițer sau magistrat însărcinat cu treburi administrative în timpul războiului.
2. [DN] POLEMARH s.m. Comandant al armatei (din Grecia antică). [< gr. polemarchos, cf. fr. polémarque].
3. [MDN '00] POLEMARH s. m. comandant al armatei (în Grecia antică). (< fr. polémarque, gr. polemarkhos)
4. [DOOM 3] polemarh (desp. -le-marh/-lem-arh) s. m., pl. polemarhi
5. [DOOM 2] !polemarh (-le-marh/-lem-arh) s. m., pl. polemarhi
6. [DE] POLEMÁRH (< fr.) s. m. (În Grecia Antică) Conducător de oști; unul dintre cei nouă arhonți însărcinat cu treburi administrative în timp de război.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL