Definiție și ce înseamnă pogradă

1. [DEX '09] PROGADIE, progadii, s. f. (Reg.) Curte a unei biserici folosită ca cimitir. [Var.: progradie s. f.] – Din sl. podŭgradie.

2. [MDA2] progadie sf [At: (cca 1800) IORGA, S. D. XV, 312 / V: podradie, pogradă, pograde, pogradie, prodgade, ~gadă, ~gade, ~grade, ~gradie, vrogadie / Pl: ~ii / E: slv подъградиѥ] 1 Curte a unei biserici folosită ca cimitir. 2-3 (Pex) Cimitir (pe lângă o biserică).

3. [Șăineanu, ed. VI] progadie f. Tr. cimitir: floricică ’nflorită ’n progadie răsărită POP. [Și pogradă (v. ogradă)].

4. [Scriban] progádie, V. pogradie.

5. [DEX '09] PROGRADIE s. f. v. progadie.

6. [MDA2] podradie sf vz progadie

7. [MDA2] pogradă sf vz progadie

8. [MDA2] pograde sf vz progadie

9. [MDA2] pogradie sf vz progradie

10. [MDA2] prodgade sf vz progadie

11. [MDA2] progadă sf vz progadie

12. [MDA2] progade sf vz progadie

13. [MDA2] prograde sf vz progadie

14. [MDA2] progradie sf vz progadie

15. [Scriban] pográdie f. (vsl. rus. *pográdie, sîrb. -ağe, suburbie. V. o-gradă). Trans. Cimitir. – Și -áde, pl. ăzĭ. În Ban. progádie.

16. [GER] progadie Cuvîntul apare sub formele progadie, pogradie și pograde, în dicționare; sub forma progade, în Lex. Reg., p. 21 (din Maramureș ; în aceeași culegere apare și progradie, p. 93, din Făgăraș). Un corespondent din Banat îmi comunică forma locală progage. Alte variante au fost adunate de I. Pătruț, „Cercetări de lingvistică”, II (1957), p. 295, unde sînt discutate și respinse etimologiile anterioare. Pătruț ia ca punct de plecare v. sl. подъградиѥ „suburbium”. Cred că ar trebui să ne gîndim și la v. sl. проградиѥ „Suburbium”. Diversele variante fonetice se explică ușor dacă avem în vedere structura complicată a cuvîntului slav. Cuvîntul romînesc înseamnă „cimitir”. Pătruț (p. 296) explică înțelesul pornind de la acela de „suburbie”, „mahala”. Cred că mai curînd ar trebui să pornim de la "loc în imediata apropiere a orașului$, trecerea la sensul romînesc fiind datorată unui eufemism, care pare normal, dată fiind noțiunea în cauză.

17. [DER] pogradie (-ii), s. f. – (Înv. și Trans.) Cimitir. – Var. Banat progradie, Munt. progradie. Sb. prograde (Scriban).

18. [D.Religios] progadie, progadii s. f. (Reg.) Curte a unei biserici, folosită mai ales ca cimitir; p. ext. cimitir (pe lângă o biserică). – Din sl. podŭgradnije.

19. [DRAM 2015] progade, progăzi, (progadie), s.n. – (reg.; înv.) Cimitirul din curtea bisericii; țințirim. – Din vsl. podgradije „suburbie” (Frățilă, MDA).

20. [DRAM] progade, -ăzi, (progadie), s.n. – Cimitirul din curtea bisericii; țințirim. – Din sl. podgradi (MDA).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] PLUTIRE, plutiri, s. f. 1. Faptul de a pluti; menținere sau mișcare […]
1. [DEX '09] PLUTIT2, -Ă, plutiți, -te, adj. 1. (Despre lemne, bușteni) Care este adus […]
1. [Șăineanu, ed. VI] plutitoare f. Bot. rourică. 2. [DEX '09] PLUTITOR, -OARE, plutitori, -oare, […]
1. [DEX '09] PLUTITOR, -OARE, plutitori, -oare, adj., s. n., s. f. 1. Adj. Care […]
1. [DEX '09] PLUTITOR, -OARE, plutitori, -oare, adj., s. n., s. f. 1. Adj. Care […]
1. [MDA2] plutniță sf [At: SANDU-ALDEA, U. P. 48 / Pl: ~țe / E: cf […]
1. [DEX '09] PLUTOCRAT, -Ă, plutocrați, -te, s. m. și f. Persoană care, datorită averii […]
1. [DEX '09] PLUTOCRATIC, -Ă, plutocratici, -ce, adj. Care aparține plutocrației, referitor la plutocrație, de […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro