1. [MDA2] poghircitor, ~oare smf [At: LM / V: pobâr~, pobircitoriu / Pl: ~i, ~oare / E: poghirci + -tor] (Înv) Persoană care strânge spicele rămase pe câmp după secerat Si: (reg) poghircă.
2. [MDA2] pobârcitor, ~oare smf vz poghircitor
3. [MDA2] pobircitoriu, ~oare smf vz poghircitor
4. [DAR] poghircitor, poghircitoare, s.m. și f. (înv.) persoană care strânge spicele rămase pe câmp după secerat sau fructele după cules; pobârci, poghircă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL