1. [DEX '09] POFTICIOS, -OASĂ, pofticioși, -oase, adj. (Despre oameni) Care dorește puternic ceva; lacom, doritor; poftăreț. ♦ (Despre ochi, privire etc.) Care exprimă poftă, dorință, lăcomie. ♦ (Rar, despre mâncăruri, mirosuri etc.) Care ațâță pofta; apetisant. – Pofti + suf. -icios.
2. [MDA2] pofticios, ~oasă a [At: DRLU / Pl: ~oși, ~oase / E: pofti + -icios] 1 (D. oameni) Care dorește mult ceva în special un lucru de mâncare Si: doritor, dornic, lacom, (rar) poftitor (1), (reg) poftăreț, poftos. 2 (Rar) Pretențios. 3 (Rar) Ambițios. 4 (D. ochi, privire, gesturi etc.) Care exprimă, care denotă, trădează lăcomie. 5 (D. ochi, privire, gesturi etc.) Care exprimă, care denotă, trădează patimă, viciu. 6 (Rar; d. mâncăruri, mirosuri etc.) Care ațâță pofta Si: apetisant, excitant, îmbietor.
3. [DLRLC] POFTICIOS, -OASĂ, pofticioși, -oase, adj. 1. (Despre oameni) Lacom, doritor, dornic. Moșneagul pofticios și hapsîn se ia după gura babei. CREANGĂ, P. 63. Soția lui însă, ca una ce era mai pofticioasă și doritoare de măriri tot mai înalte... dorea să fie acuma și mai mare decît o împărăteasă. MARIAN, O. I 12. ♦ (Despre ochi sau privire) Care exprimă lăcomie, poftă, dorință. S-a făcut că nu le vede ochii pofticioși. GALAN, Z. R. 17. Copilul rămase pironit locului, cu ochii pofticioși. REBREANU, I. 19. 2. (Rar) Care ațîță pofta, excitant. Mirosul acesta cald și pofticios îi stîrnise din nou lihneala ațipită. C. PETRESCU, C. V. 117.
4. [Șăineanu, ed. VI] pofticios a. lacom.
5. [Scriban] pofticĭós, -oásă adj. (d. poftit, poftesc). Plin de pofte, maĭ ales p. mîncare: un Țigan pofticĭos.
6. [DOOM 3] pofticios adj. m., pl. pofticioși; f. pofticioasă, pl. pofticioase
7. [DOOM 2] pofticios adj. m., pl. pofticioși; f. pofticioasă, pl. pofticioase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL