1. [MDA2] podidire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: podidi] (Rar) 1 Izbucnire bruscă, cu putere și în cantitate mare a lacrimilor sau a sângelui, țâșnind din ochi, pe gură, pe nas etc. Si: năpădire, (reg) povedire. 2 Izbucnire în plâns. 3 Împresurare din toate părțile. 4 Copleșire. 5 (Nob) Împrăștiere.
2. [DEX '09] PODIDI, podidesc, vb. IV. Tranz. (Despre râs și, mai ales, despre plâns) A cuprinde (pe cineva) cu putere, năvalnic; a năpădi. ♦ (Despre dor, somn, griji etc.) A copleși, a răzbi. ♦ (Despre lacrimi, sânge etc.) A porni să curgă brusc și cu putere (pe nas sau pe gură); a țâșni, a izbucni, a năpădi. – Et. nec.
3. [MDA2] podidi [At: PISCUPESCU, O. 67/21 / Pzi: ~desc / E: slv подъити, подъидж] 1 vi (D. lacrimi, sânge) A porni brusc să curgă cu putere și în cantitate mare, țâșnind din ochi, pe gură, pe nas Si: a izbucni, a năpădi, (reg) a povedi. 2 vi (Îvr; d. oameni) A izbucni în plâns. 3 vt (D. râs, plâns) A cuprinde pe cineva cu putere și nestăpânit Si: a năpădi. 4 vt (Rar) A cuprinde din toate părțile Si: a năpădi. 5 vt (D. somn, dor, griji) A copleși. 6 vt (Nob) A împrăștia.
4. [DLRLC] PODIDI, podidesc, vb. IV. Tranz. (Despre rîs și, mai ales, plîns) A cuprinde (pe cineva) în chip năvalnic, nestăpînit. V-am iertat și eu! – zise atunci arhimandritul Pafnutie, podidindu-l un rîs sănătos. STĂNOIU, C. I. 224. Își șterse lacrimile cu colțul basmalei și zîmbi fericită un moment, Plînsul însă o podidi iarăși îndată ce deschise gura. REBREANU, R. I 140. ♦ (Rar) A copleși, a răzbi. Somnul îl podidise pe cînd Bisoceanul îmi povestea basmul. ODOBESCU, S. III 191. Pînă doru-l podidea. TEODORESCU, P. P. 678. ♦ (Despre sînge) A porni să curgă deodată și cu putere (pe nas sau pe gură); a năpădi. Apoi l-a podidit sîngele pe nas și pe gură ș-a murit. CARAGIALE, O. I 263. Pe gelat cînd îl izbea, Sîngele îl podidea. TEODORESCU, P. P. 476.
5. [Șăineanu, ed. VI] podidì v. 1. a covârși, a copleși: multe rele îi podideau; 2. a țișni: a-l podidi lacrimile, sângele. [Cf. prididi].
6. [Scriban] podidésc1 v. tr. (contaminare din pobedesc și prididesc). Munt. Fam. A te podidi sîngele pe nas, lacrămile, somnu, nenorocirile. – În Serbia pordidesc.[1]
7. [DOOM 3] !podidi (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. podidește, 3 pl. podidesc, imperf. 3 sg. podidea; conj. prez. 3 să podidească
8. [DOOM 2] podidi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. podidesc, imperf. 3 sg. podidea; conj. prez. 3 să podidească
9. [MDO] podidi
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL