Definiție și ce înseamnă plutoniu

1. [DEX '09] PLUTONIU s. n. Element chimic de sinteză, radioactiv, obținut din uraniu, capabil să întrețină reacții nucleare în lanț, folosit la obținerea energiei nucleare prin bombardarea cu neutroni. – Din fr. plutonium.

2. [MDA2] plutoniu sns [At: MACAROVICI, CH. 204 / E: fr plutonium] Element chimic de sinteză, radioactiv, obținut din uraniu, capabil să întrețină reacții nucleare în lanț, folosit la obținerea energiei nucleare prin bombardarea cu neutroni.

3. [DEX '98] PLUTONIU s. n. Element chimic de sinteză, radioactiv, obținut din uraniu, capabil să întrețină reacții nucleare în lanț, întrebuințat la obținerea energiei nucleare prin bombardarea cu neutroni. – Din fr. plutonium.

4. [DLRLC] PLUTONIU s. n. (Chim.) Element chimic de sinteză, capabil să întrețină reacții nucleare în lanț și întrebuințat la obținerea energiei nucleare.

5. [DN] PLUTONIU s.n. Element transuranic sintetic, folosit pentru obținerea energiei nucleare. [Pron. -niu. / cf. fr. plutonium, germ. Plutonium].

6. [MDN '00] PLUTONIU s. n. element transuranic sintetic, radioactiv, obținut din uraniu. (< fr. plutonium)

7. [DOOM 3] plutoniu [niu pron. nĭu] s. n., art. plutoniul; simb. Pu

8. [DOOM 2] plutoniu [niu pron. nĭu] s. n., art. plutoniul; simb. Pu

9. [DE] PLUTÓNIU (< fr., germ. {i}; {s} Pluton, zeu grec) s. n. Element chimic transuranic, alb-argintiu, radioactiv, din seria actinoidelor (Pu; nr. at. 94, m. at. 242), obținut din uraniu în reactorul nuclear. Izotopul p. de masă atomică 239 este folosit la arme nucleare prin bombardarea cu neutroni. Izotopul p. 238 este folosit ca sursă de căldură în navele spațiale și la stimulatoarele cardiace. Cel mai stabil izotop p. 244 are perioada de înjumătățire de 7,5 x 107 ani. Este deosebit de periculos pentru om, reciclarea deșeurilor radioactive de la centralele atomoelectrice fiind considerată riscantă datorită conținutului de p.

10. [DE] Pu, simbol chimic pentru plutoniu.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro