1. [MDA2] plugăraș sm [At: MARIAN, S. R. I, 2 / Pl: ~i / E: plugar + -aș] 1-2 (Pop; șhp) Plugar (1) (tânăr) Si: (pop) plugărel (1-2). 3 (Reg) Pogonici (1). 4-5 (Mol; Buc; șhp) Plugar (8) (tânăr) Si: (pop) plugărel (3-4).
2. [DLRLC] PLUGĂRAȘ, plugărași, s. m. Diminutiv al lui plugar. 1. v. plugar (1). Plugărașii să strîngea... Cîte-o bucătură lua, D-a-n picioare că mînca. PĂSCULESCU, L. P. 197. 2. v. plugar (2). Mai totdeauna plugarii, plugărașii sau urătorii au și cîte un buhai... pe care îl trag fără curmare. PAMFILE, A. R. 30. Bună vremea, Bună vremea! Bade gazdă, odihnești Ori numai ne amăgești, Ori plugărași nu dorești. TEODORESCU, P. P. 148.
3. [DLRM] PLUGĂRAȘ, plugărași, s. m. (Rar) Diminutiv al lui plugar.
4. [DAR] plugăraș, plugărași, s.m. 1. (pop.) agricultor, plugărel. 2. (reg.) flăcău care umblă cu plugușorul; urător, colindător.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL