1. [DEX '09] POTLOGAR, potlogari, s. m. 1. (Fam.) Pungaș, escroc, șarlatan; șmecher. 2. (Reg.) Persoană care pune potloage la încălțăminte. – Potlog + suf. -ar.
2. [MDA2] potlogar sm [At: PRAVILA (1814), 174/8 / V: (îvr) ploto~, (reg) podl~, pologar, porl~, purligar / Pl: ~i / E: potlog + -ar] 1 (Pop) Persoană care pune potloage (1) la încălțăminte. 2 (Pop; pex) Cizmar rău Si: cârpaci. 3 (Fam) Hoț. 4 (Fam) Escroc. 5 (Fam) Șmecher. 6 (Fam) Om de nimic. 7 (Zlg; Ban) Liliac (Plecotus auritus).
3. [DLRLC] POTLOGAR, potlogari, s. m. 1. (Învechit) Cel care pune potloage la încălțăminte; cîrpaci. 2. Pungaș, coțcar, șarlatan, escroc. Stăi, potlogarule, că te împușc ca pe un cîne! SADOVEANU, O. VII 359. Ghidi, potlogar nerușinat!... Buzunarele ți-s pline de chifle... nu te-am văzut eu cînd le-ai furat? ALECSANDRI, T. 1297. Potlogarii, de care gemea orașul... pîndeau pe nesocotitul pedestru care zăbovise a se întoarce acasă. NEGRUZZI, S. I 16.
4. [Șăineanu, ed. VI] potlogar m. 1. cârpaciu; 2. pungaș ordinar.
5. [Scriban] potlogár m. (d. potlog). Șarlatan, escroc. Trans. Cizmar cîrpacĭ. – Și ploto- (Olt. Trans.) și porlo- (Munt. Trans.).
6. [MDA2] plotogar sm vz potlogar
7. [MDA2] podlogar sm vz potlogar
8. [MDA2] pologar2 sm vz potlogar
9. [MDA2] porlogar sm vz potlogar
10. [MDA2] purligar sm vz potlogar
11. [DOOM 3] potlogar (fam.) (desp. po-tlo-) s. m., pl. potlogari
12. [DOOM 2] potlogar (fam.) (po-tlo-) s. m., pl. potlogari
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL