1. [DEX '09] PLOPUȚ, plopuți, s. m. (Reg.) Plopușor. – Plop + suf. -uț.
2. [MDA2] plopuț sm [At: SFC IV, 153 / Pl: ~i / E: plop1 + -uț] (Reg; șhp) 1-2 Plopșor (1-2).
3. [DLRLC] PLOPUȚ s. m. (Popular) Plopușor. Plopule, plopuțule, ce te legeni făr’de vînt? ȘEZ. IV 223.
4. [DOOM 3] plopuț (reg.) s. m., pl. plopuți
5. [DOOM 2] plopuț (reg.) s. m., pl. plopuți
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL