1. [DEX '09] PLIVITOR, -OARE, plivitori, -oare, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Persoană care plivește. 2. S. f. (Rar) Instrument cu care se plivește. – Plivi + suf. -tor.
2. [MDA2] plivitor, ~oare [At: ANON. CAR. / V: plev~ / Pl: ~i, ~oare / E: plivi + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care plivește (1). 3 sf (Rar) Instrument cu care se plivește (1).
3. [DEX '98] PLIVITOR, -OARE, plivitori, -oare, s. m. și f. Persoană care plivește. – Plivi + suf. -tor.
4. [DLRLC] PLIVITOR, -OARE, plivitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care execută munca de plivire. Plivitorii pășesc cu cea mai mare băgare de seamă, ca să nu calce sămănătura. PAMFILE, A. R. 96.
5. [Șăineanu, ed. VI] plivitor m. cel ce plivește.
6. [MDA2] plevitor, ~oare s, a vz plivitor
7. [DOOM 3] plivitor (persoană) s. m., pl. plivitori
8. [DOOM 2] plivitor (persoană) s. m., pl. plivitori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL