Definiție și ce înseamnă plivit

1. [DEX '09] PLIVIT2, pliviți, -te, adj. 1. (Despre terenuri sau plante cultivate) Curățat de buruieni. 2. (Despre pomi, vie, plante) Curățat de lăstari, de cârceii, de frunzele etc. care sunt de prisos. – V. plivi.

2. [DEX '09] PLIVIT1, plivituri, s. n. Plivire. – V. plivi.

3. [MDA2] plivit2, ~ă [At: ODOBESCU, S. III, 173 / Pl: ~iți, ~e / E: plivi] 1 a (D. plante sau terenuri cultivate) Curățat de buruieni. 2 a (D. plante de cultură sau părți ale lor) Curățat de cârcei, de lăstari, de frunze etc. care sunt de prisos. 3 sf (Reg) Legătură la snopul de grâu.

4. [MDA2] plivit1 sn [At: ECONOMIA, 46/19 / V: (reg) pleit, plev~, pri~ / Pl: ~uri / E: plivi] 1 Curățare de buruieni, prin mijloace manuale, mecanice sau chimice a unui teren cultivat sau a unor plante cultivate Si: plivire (1), (rar) pliveală (1), (îrg) plevilă1 (1), (înv) plivitură (1), (reg) plămizit (1). 2 Operație agrotehnică prin care se realizează această curățare Si: (rar) pliveală (2), (îrg) plevilă1 (2), (înv) plivitură (2), (reg) pălămizit (2). 3 Timp când se efectuează această curățare Si: (rar) pliveală (3), (îrg) plevilă1 (3), (înv) plivitură (3), (reg) pălămizit (3). 4 Distrugere a buruienilor prin smulgere sau prin tăiere. 5 Smulgere sau tăiere a buruienilor pentru a le distruge. 6 Curățire a viței de vie, a plantelor și a pomilor de cârcei, de frunze inutile și de lăstari Si: copilire, copilit, (rar) pliveală (4), (îrg) plevilă1 (4).

5. [DEX '98] PLIVIT2, -Ă, pliviți, -te, adj. 1. (Despre terenuri sau plante cultivate) Curățat de buruieni. 2. (Despre pomi, vie, plante) Curățat de lăstarii, de cârceii, de frunzele etc. care sunt de prisos. – V. plivi.

6. [DLRLC] PLIVIT2, -Ă, pliviți, -te, adj. 1. (Despre terenuri cultivate și despre culturi) Curățat de buruieni. În locul straturilor plivite, cucuta crescuse naltă cît casa. CONTEMPORANUL, VI 107. ◊ Fig. Dicționariului [Societății Academice] cel cu vorbe numai plivite, alese și mai cu seamă croite de pe curata lătinie... ODOBESCU, S. III 173. 2. (Despre pomi sau vița de vie) Curățat de lăstarii și de cîrceii de prisos.

7. [DLRLC] PLIVIT1 s. n. Plivire. Se începe prășitul de trei ori la fiecare plantă și numai o dată plivitul. I. IONESCU, M. 357.

8. [Scriban] plivít, -ă adj. Curățat de buruĭene. Fig. Cĭoplit. Adv. A vorbi plivit, a vorbi delicat (V. buruĭenos). S. n., pl. urĭ. Acțiunea de a plivi de multe orĭ: plivitu buruĭenilor.

9. [DEX '09] PLIVI, plivesc, vb. IV. Tranz. 1. A distruge buruienile de pe terenuri cultivate. ♦ A smulge, a stârpi o buruiană. 2. A tăia sau a rupe lăstarii și cârceii de prisos de la vița-de-vie sau de la pomi, folosind mijloace manuale, mecanice sau chimice. – Din bg. plevja.

10. [MDA2] pilvi v vz plivi

11. [MDA2] plăvi v vz plivi

12. [MDA2] plei2[1] v vz plivi

13. [MDA2] pleit sn vz plivit1

14. [MDA2] plevi v vz plivi

15. [MDA2] plevit sn vz plivit1

16. [MDA2] plivi vt(a) [At: CORESI, EV. 355 / V: (rar) plăvi, (îrg) pilvi, plevi, plei, prii, privi / Pzi: ~vesc / E: bg плевя] 1 A curăța de buruieni plante sau terenuri cultivate, folosind mijloace manuale, mecanice sau chimice. 2 A stârpi buruienile prin smulgere sau tăiere Si: a distruge. 3 (Pex) A tăia sau a smulge buruienile pentru a le distruge, a stârpi. 4 (Fig) A lua (dintre...) Si: a izola, a separa. 5 (Rar) A culege flori, plante etc. rupând, smulgând. 6 A rupe sau a tăia cârceii, lăstarii sau frunzele de prisos de pe plantele de cultură, viță de vie, pomi, folosind mijloace manuale, mecanice sau chimice Si: a copili. 7 (Pop; spc) A tăia cu foarfecele spice de secară Si: (reg) a secărăți.

17. [MDA2] prii2 v vz plivi

18. [MDA2] privi2 v vz plivi

19. [MDA2] privit2 sn vz plivit1

20. [DEX '98] PLIVI, plivesc, vb. IV. Tranz. 1. A distruge buruienile de pe terenuri cultivate. ♦ A smulge, a stârpi o buruiană. 2. A tăia sau a rupe lăstarii și cârceii de prisos de la vița de vie sau de la pomi, folosind mijloace manuale, mecanice sau chimice. – Din bg. plevja.

21. [DLRLC] PLIVI, plivesc, vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire la plante, p. ext. la terenuri cultivate) A curăța de buruieni. Plivim straturile de buruiene. DRĂGHICI, R. 253. Creșteți flori și nu-nfloriți... Că n-am frați să vă-ngrădească Nici surori să vă plivească. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 210. ◊ Fig. M-aș cere, taică, la școală... Dacă învăț e ca și cum m-ar săpa și m-ar plivi. SADOVEANU, M. C. 10. ♦ A smulge, a stîrpi, a distruge buruienile. În vacanță pierdea vremea, mai curățind cîte un pom prin grădina din spatele casei, mai plivind cîte o buruiană. REBREANU, I. 66. 2. (Cu privire la vița de vie sau la pomi) A suprima (prin tăiere sau rupere) lăstarii și cîrceii de prisos, pentru a înlesni dezvoltarea mlădițelor sau a crengilor roditoare.

22. [Șăineanu, ed. VI] plivì v. a smulge bălăriile dintr’un câmp sau grădină. [Slav. PLĬEVÕ, a strânge (cf. pleavă)].

23. [Scriban] plevésc, V. plivesc.

24. [Scriban] plivésc și (vechĭ) plevésc v. tr. (vsl. *plĭeviti, d. plĭeti-plĭevon, a culege; bg. plĭevĭy, sîrb. pleviti și pliviti, id. V. pleavă, plevilă). Zmulg dintr’un loc cultivat buruĭenele vătămătoare. V. jumulesc.

25. [DOOM 3] plivit s. n., pl. plivituri

26. [DOOM 2] plivit s. n., pl. plivituri

27. [DOOM 3] plivi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plivesc, 3 plivește, imperf. 1 pliveam; conj. prez. 1 sg. să plivesc, 3 să plivească

28. [DOOM 2] plivi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plivesc, imperf. 3 sg. plivea; conj. prez. 3 să plivească

29. [DER] plivi (plivesc, plivit), vb. – A curăța de buruieni, a curăța via, pomii. – Var. înv. plevi. Sl. plĕti, plevą, pleveši (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 263; Conev 73). – Der. pliveală (var. plevilă, pleghilă înv. plavilă), s. f. (plivire), din bg. plevilo (Conev 74); plivit, s. n. (plivire). Cf. pleavă.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] pildi [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pzi: ~desc / E: pildă] 1-2 vi (Înv) […]
1. [MDA2] pildos, ~oasă a [At: ALR II, 3486/27 / Pl: ~oși, ~oase / E: […]
1. [DEX '09] PILDUIRE, pilduiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) pildui și rezultatul […]
1. [DEX '09] PILDĂ, pilde, s. f. 1. Ceea ce poate servi cuiva drept învățătură, […]
1. [MDA2] pileag, ~ă a vz peleag 2. [DLRLC] PILEAG, -Ă, pilegi, -e, adj. (Regional) […]
1. [DEX '09] PILEALĂ, pileli, s. f. (Fam.) Faptul de a pili2. ♦ (Concr.) Băutură […]
1. [DEX '09] PILEAT, pileați, s. m. Nume dat în unele izvoare nobililor geto-daci; tarabostes. […]
[MDN '00] PILEFLEBITĂ s. f. inflamație a venei porte. (< fr. pylé-phlébite) Sursă: DEX online […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro