1. [MDA2] plirexusios sm, a [At: (a. 1783) GÁLDI, M. PHAN. 231 / S și: ~ecsu~ / E: ngr πληρεξούσιος] (Grî) 1-2 (Persoană) care are o împuternicire, un mandat, o delegație.
2. [DAR] plirexusios (plirecsuios), s.m., adj. (înv.) (persoană) care are o împuternicire, un mandat, o delegație.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL