1. [DEX '09] PLESNITURĂ, plesnituri, s. f. Faptul de a plesni; lovire, izbire; zgomot produs de anumite lovituri. ♦ Crăpătură, fisură. [Var.: pleznitură s. f.] – Plesni + suf. -tură.
2. [MDA2] plesnitură sf [At: LB / V: plezn~ / Pl: ~ri / E: plesni + -(i)tură] 1 (Cu determinări ca „din palme”, „în palme”, „din degete”, „din buze” etc.) Zgomot produs în urma lovirii palmelor una de alta pentru a chema pe cineva, pentru a aplauda, pentru a exprima bucuria, veselia, nerăbdarea etc. 2 (Pgn) Lovitură. 3 (Înv; fig) Învinuire hotărâtă, violentă. 4 Zgomot caracteristic, de intensitate mare, de scurtă durată, produs de ceva care izbește aerul sau alte corpuri. 5 Fisură.
3. [DLRLC] PLESNITURĂ, plesnituri, s. f. 1. Faptul de a plesni; lovire, izbire; zgomotul produs de anumite lovituri. Se întreba și el ce-o fi însemnînd plesnitura aceea de degete. SADOVEANU, P. S. 37. Bozan simți o plesnitură în cap și durerea părea alta decît aceea pe care a simțit-o în clipa prăbușirii cu podul rulant. SAHIA, N. 37. Cînd ieșeam din- Focșani, răsărea luna; nici gură de surugiu, nici plesnitură de bici, dar cărucioarele mele fugeau ca năluca. GHICA, S. A. 52. 2. Crăpătură produsă într-un material, din cauza. presiunii, a variației de temperatură etc.
4. [Șăineanu, ed. VI] plesnitură f. plesnet repetat.
5. [Scriban] plesnitúră f., pl. ĭ. Huĭet produs pin plesnire: se auzeaŭ plesniturile bicelor.
6. [DEX '09] PLEZNITURĂ s. f. v. plesnitură.
7. [MDA2] pleznitură sf vz plesnitură
8. [DOOM 3] plesnitură s. f., g.-d. art. plesniturii; pl. plesnituri
9. [DOOM 2] plesnitură s. f., g.-d. art. plesniturii; pl. plesnituri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL