1. [MDA2] plesa v vz plăsa2
2. [DEX '09] PLĂSEA, plăsele, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți de metal, de os, de lemn etc. care acoperă mânerul unui cuțit, al unui briceag, al unui pumnal etc.; p. ext. mâner. 2. (Neobișnuit) Șild. [Var.: prăsea s. f.] – Plasă1 + suf. -ea.
3. [DEX '09] PRĂSEA s. f. v. plăsea.
4. [MDA2] plasa1 sf vz plăsea
5. [MDA2] plasă3 sf vz plăsea
6. [MDA2] plăsa2 vi [At: PSALT. HUR. 39v/18 / V: plesa[1] / Pzi: ~sez / E: slv плєсати (< slv плѧсати)] (Înv) 1 A bate din palme. 2 (Fig) A sălta. 3 (Fig) A tropoti.
7. [MDA2] plăsa1 sf vz plăsea
8. [MDA2] plăsală sf vz plăsea
9. [MDA2] plăsea sf [At: IORGA, S. D. IV, 69 / V: pră~, (îvr) plasă, (reg) plasa, ~sa, ~sală, pleasă, plesă, pleste sfp, prăsa, prăsauă, prăsă, presauă, presea / Pl: ~ele, (reg) ~săli / E: plasă1 + -ea] (Mpl) 1 Înveliș de lemn, de os, de baga etc. care acoperă mânerul unui cuțit, briceag, pumnal etc. 2 Fiecare dintre cele două părți din care se compune mânerul unui cuțit, briceag etc. 3 (Pgn) Mâner al cuțitului, briceagului, pumnalului etc. 4 (Rar; îlv) A i se mișca (cuiva) ~elele A muri. 5 (Dlg) Matcă. 6 (Reg; îf pleasă) Fiecare dintre cei doi montanți ai unei scări. 7 (Reg) Braț al vatalei la războiul de țesut. 8 (Îvr) Placă mică de metal sau de material plastic, care se fixează în dreptul mânerelor și broaștelor la uși, ferestre, sertare etc. pentru a proteja gaura cheii Si: (reg) șild. 9 (Nob) Ramă la ochelari. 10 (Gmț; îf prăsea) Dinte.
10. [MDA2] pleasă2 sf vz plăsea
11. [MDA2] plesă sf vz plăsea
12. [MDA2] pleste sfp vz plăsea
13. [MDA2] pleșă1[1] sf [At: CHEST. II, 462/241 / Pl: ~șe / E: nct] (Reg) Fântână cu apă minerală sărată.
14. [MDA2] prăsa sf vz plăsea
15. [MDA2] prăsauă sf vz plăsea
16. [MDA2] prăsă sf vz plăsea
17. [MDA2] prăsea sf vz plăsea
18. [MDA2] presauă sf vz plăsea
19. [MDA2] presea sf vz plăsea
20. [DLRLC] PLĂSEA, plăsele, s. f. 1. (Și în forma prăsea; mai ales la pl.) Fiecare dintre cele două părți (de metal, de os, de lemn) care acoperă mînerul unui cuțit, al unei săbii, mai rar al altor obiecte; p. ext. mîner. I-am dăruit un briceag... cu prăseaua de sidef. GALACTION, O. I 67. În coarne de cerb atîrnă carabine... și pistoale cu plăsele de argint și de sidef. DELAVRANCEA, V. V. 196. C-un braț în șold și pe plăsea Cu celălalt. COȘBUC, P. I 56. Mînile-i albe și slabe netezesc inconștient penele de struț ale unui evantai cu plăsele de baga. VLAHUȚĂ, O. AL. II 7. 2. (Neobișnuit) Placă mică de metal. Broasca acelor uși, cu plăsele mari de aramă gravate cu chipuri, poartă încă inscripțiunea numelui său. ODOBESCU, S. I 459. – Variantă: prăsea s. f.
21. [Șăineanu, ed. VI] plăseà (prăsea) f. mâner de cuțit, de sabie. [V. plaz].
22. [Șăineanu, ed. VI] prăsea f. V. plăsea.
23. [Scriban] plăseá (est) și prăseá (vest) f., pl. ele (dim. d. plasă). Fie-care din cele doŭă bucățĭ de lemn (os, baga, metal), care formează mîneru cuțituluĭ. (Plăselele pot fi din maĭ multe bucățĭ saŭ și dintr’una singură). Cuțitu a intrat pînă’n plăsele, a intrat tot.
24. [Scriban] plăséz, V. plesez.
25. [Scriban] pleséz și plăséz v. intr. (sîrb. nsl. ceh. plesati, vsl. plensati, a dansa, a jubila; pol. plasac rekami, ceh. plesati rukama, a bate din palme). Vechĭ. Bat din palme, aplaud. V. tropotesc.
26. [Scriban] prăseá, V. plăsea.
27. [DOOM 3] plăsea s. f., art. plăseaua, g.-d. art. plăselei; pl. plăsele
28. [DOOM 2] plăsea s. f., g.-d. art. plăselei; pl. plăsele, art. plăselele
29. [MDO] plăsea, pl. plăsele
30. [IVO-III] plăsea, -sele.
31. [DER] plăsa (-sez, -at), vb. – A aplauda. Lat. plausus, probabil prin intermediul unei forme verbale *plausāre (Drăganu, Transilvania, XLIII, 157; Pușcariu, Dacor., I, 411; REW 6587; Rosetti, I, 67). Der. din sb. plesati „a dansa” < sl. plęsati (Tiktin; Candrea) nu e probabilă; în acest caz, Coresi nu putea scrie: să plăsem cu mîinile. Sec. XVII, înv.
32. [DAR] plăsa, plăsez, vb. I (înv.) a bate din palme.
33. [DAR] pleșă, pleșe, s.f.(reg.) fântână cu apă (minerală) sărată.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL