Definiție și ce înseamnă plăsmui

1. [DEX '09] PLĂSMUI, plăsmuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A crea, a produce, a făuri, a alcătui, a înfăptui. 2. A inventa, a născoci, a scorni. 3. A falsifica, a contrazice.[1] [Var.: plăzmui vb. IV] – Plasmă (înv. „creare, alcătuire” < ngr.) + suf. -ui.

2. [MDA2] plăsmui2 v vz plăzni[1]

3. [MDA2] plăsmui1 vt [At: DOSOFTEI, ap. TDRG / V: ~ăzm~, (înv) plăsnui, ples~ / Pzi: ~esc / E: plasmă1 + -ui] (Fșa; înv; liv) 1 (Fig) A da înfățișare, formă Si: (rar) a plăsmi (1). 2 (Fig) A da viață, ființă Si: a plăsmi (2). 3 A alcătui. 4 A crea. 5 A imagina lucruri închipuite, inexistente în realitatea concretă, neadevărate Si: a născoci, a scorni. 6 (Fig) A falsifica.

4. [DEX '98] PLĂSMUI, plăsmuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A crea, a produce, a făuri, a alcătui, a înfăptui. 2. A inventa, a născoci, a scorni. 3. A falsifica, a contrazice.[1] [Var.: plăzmui vb. IV] – Plasmă (înv. „creare, alcătuire” < ngr.) + suf. -ui.

5. [DLRLC] PLĂSMUI, plăsmuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A crea, a produce, a da ființă. Cît de frumoasă te-ai gătit, Naturo, tu!... Aș vrea să plîng de fericit. Că pot să văd ce-ai plăsmuit! COȘBUC, P. I 176. 4 Refl. pas. Numai în această Italie a putut să se plăsmuiască «Divina Comedia». GHEREA, ST. CR. II 75. 2. A inventa, a născoci, a scorni. Și-au adus aminte de întîmplări trecute și au plăsmuit întîmplări viitoare. C. PETRESCU, C. V. 372. Un mincinos vestit De la sine așa mare minciună a plăsmuit. PANN, N. H. 76. 3. A falsifica. A venit însă vremea... să facem lumină, arătînd nu numai că sînt mincinoase acele cărți, dar dovedind cine le-a plăsmuit, ca să-și ieie pedeapsa. SADOVEANU, Z. C. 240.

6. [Șăineanu, ed. VI] plăsmuì v. 1. a crea: închipuirea își plăsmuește vedenii cobitoare OD.; 2. a inventa (cu o nuanță de fals). [Din învechitul plasmă, creatură = gr. mod. PLASMA].

7. [DEX '09] PLĂZMUI vb. IV v. plăsmui.

8. [MDA2] plăsnui v vz plăsmui1

9. [MDA2] plăzmui v vz plăsmui1

10. [MDA2] plesmui v vz plăsmui1

11. [Scriban] plăzmuĭésc v. tr. (ngr. și vgr. plásma, creatură, d. vgr. plásso, creez, inventez. V. plastic). Creez, inventez. Inventez, ticluĭesc, falsific: a plăzmui o mincĭună, un certificat.

12. [DOOM 3] plăsmui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plăsmuiesc, 3 sg. plăsmuiește, imperf. 1 plăsmuiam; conj. prez. 1 sg. să plăsmuiesc, 3 să plăsmuiască

13. [DOOM 2] plăsmui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plăsmuiesc, imperf. 3 sg. plăsmuia; conj. prez. 3 să plăsmuiască

14. [MDO] plăsmui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plăsmuiesc, conj. plăsmuiască)

15. [IVO-III] plăsmuesc, -uiam 1 imp.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] PLUTOCRATIC, -Ă, plutocratici, -ce, adj. Care aparține plutocrației, referitor la plutocrație, de […]
1. [DEX '09] PLUTOCRAȚIE, plutocrații, s. f. Formă de guvernare în care puterea de stat […]
[MDN '00] PLUTOMANIE s. f. atracție morbidă către bogății. (< engl. plutomania) Sursă: DEX online […]
1. [DEX '09] PLUTONIER, plutonieri, s. m. Grad de subofițer imediat superior sergentului-major; persoană care […]
1. [DEX '09] PLUTONIAN, -Ă, plutonieni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Referitor […]
1. [DEX '09] PLUTONIC, -Ă, plutonici, -ce, adj. (Despre roci eruptive și despre corpurile pe […]
1. [DEX '09] PLUTONIER, plutonieri, s. m. Grad de subofițer imediat superior sergentului-major; persoană care […]
1. [DEX '09] PLUTONIER, plutonieri, s. m. Grad de subofițer imediat superior sergentului-major; persoană care […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro